Comerţul internaţional al României este pe minus, iar diferenţa dintre importuri şi exporturi creşte de la an la an. Cumpărăm din afara ţării produse cerute în piaţă, pe care am putea să le fabricăm cu resurse proprii. Oamenii de afaceri consideră că guvernanţii nu susţin industria locală, părând mai preocupaţi de întărirea economiei globale.
Deficitul balanţei comerciale în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2019 a fost de 9,48 miliarde de euro, în creştere cu 1,89 miliarde de euro faţă de intervalul similar al anului trecut. Exporturile au urcat cu numai 2,1%, în timp ce importurile au înregistrat un avans mult mai mare, de 5,8%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În primele şapte luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,0% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate, cum ar fi cele din fier, oţel, cauciuc, metal, precum şi articole manufacturate diverse, precum îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte etc (32,2% la export şi respectiv 30,4% la import).
UE, principala direcţie
Uniunea Europeană continuă să fie principala direcţie pe care se derulează comerţul exterior al României. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri în perioada 1 ianuarie – 31 iulie a fost de 31,39 miliarde de euro la expedieri şi de 37,52 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 77,1% din totalul exporturilor şi 74,7% din totalul importurilor. În acelaşi timp, valoarea schimburilor extra-UE de bunuri a fost de 9,34 miliarde de euro la exporturi (22,9% din total) şi de 12,69 miliarde de euro la importuri (25,3% din total).
România se află pe minus la categorii de produse cu potenţial. În primele şapte luni ale anului, am exportat alimente şi animale vii în valoare de 2,49 miliarde de euro, dar am importat de 3,83 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,34 miliarde de euro.
Exporturile au scăzut cu 1% în iulie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 5,84 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,9%, la 7,59 miliarde de euro. Astfel, deficitul aferent lunii iulie a fost de 1,75 miliarde de euro.
Guvernanţii nu se gândesc la ce putem produce
"Ca să fac o glumă amară, pot spune că întărim economia globală. Pentru că, dacă guvernanţii ar avea alt scop, s-ar gândi ce am mai putea produce din ceea ce acum importăm. Adică să sprijine producţia, nu cum procedează în prezent, când sprijină comerţul, inclusiv la angajarea de personal. Din acest motiv vedem, la ofertele de joburi, posturi de paznic, încărcător-descărcător, casier, dar nimeni nu caută lucrători în industrie. Nici măcar procentul de 2% pentru revitalizarea industriei, prevăzut în programul de guvernare, nu a fost acordat."
Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).