Soluţia Voiculescu, comentată

Vicepreşedintele Senatului, Dan Voiculescu, i-a trimis miercuri o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, în care îi reaminteşte că i-a propus o soluţie eficientă pentru a compensa reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi că aşteaptă un răspuns la această propunere. Avantajele soluţiei Voiculescu au fost comentate pe larg de reprezentanţi ai mediului de afaceri, analişti financiari şi bancari, sindicate şi patronate.

Emiterea de titluri de stat care să compenseze scăderea salariilor bugetarilor este o abordare raţională, consideră Ovidiu Nicolescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). "Este o variantă bună şi dacă reducerea salariilor era lansată de la început sub forma aceasta, era mult mai uşor de acceptat de populaţie. Este preferabil atunci când sunt probleme de acest gen ca statul să se împrumute de la salariaţii săi decât să se împrumute de la bănci. O asemenea abordare, de acordare de titluri de stat, era foarte raţională dacă se aplica de la început şi era mult mai bine dacă se proceda astfel", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Acordarea de titluri de stat este o soluţie compensatorie mai ales pentru profesori şi medici. "În principiu, sigur că acordarea de titluri de stat poate fi o soluţie compensatorie. Când spun bugetari, eu mă refer la profesori, medici, unde reducerea veniturilor este o tragedie, nu la cei cu salarii de 300 de milioane de lei vechi. Această soluţie este bună. Singura problemă este cine gestionează asemenea situaţie şi a precizat foarte bine dl vicepreşedinte al Senatului că trebuie să se evite orice abuz", spune Maria Grapini, preşedinte Pasmatex. "Este o măsură posibilă, care ar trebui abordată mai degrabă din punct de vedere economic decât social, precizând că este esenţial să se ia şi măsuri de relansare şi de creare de locuri de muncă, astfel încât măsura să fie viabilă. Noi am făcut o altă propunere similară, pe modelul francez, prin emiterea de titluri de stat numai pentru populaţie. Problema este că, dacă nu produci, nu ai ce vinde şi nu ai locuri de muncă, degeaba dai nenumărate titluri de stat", spune şi Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Sindicatele susţin şi ele măsura compensatorie. "Ar fi un compromis extraordinar de bun pentru situaţia în care ne aflăm. Este absolut normal ca acei 25% să fie compensaţi cumva. Iniţiativa acordării unor titluri de stat ar reaşeza principiul consensual dintre angajat şi angajator", spune Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici. Aplicarea acestei măsuri a fost solicitată şi de sindicatul funcţionarilor publici. "Asta am cerut şi noi la discuţiile cu Guvernul, chiar fără dobândă, doar ca statul să returneze bugetarilor cele 25 de procente pe care le taie acum. Executivul nici nu a vrut să audă. E clar că nu vor accepta nici acum", susţine Vasile Marica, preşedintele SedLex.

Analiştii economici avertizează însă că emiterea de titluri de stat aduce doar a amânare a costurilor, iar pentru a deveni viabilă trebuie însoţită de măsuri de relansare economică. "Soluţia acordării de titluri de stat bugetarilor, în contul reducerilor salariale de 25%, este o propunere care amână un cost pentru o perioadă ulterioară, respectiv trei ani. Ca această propunere să fie viabilă, autorităţile trebuie să ia măsuri adiţionale pentru relansarea economică. Bugetul de stat este format din venituri şi cheltuieli. Atât timp cât nu avem propuneri concrete de creştere a veniturilor, respectiv reducerea fiscalităţii, impulsionarea investiţiilor, facilităţi pentru întreprinzători, problema tăierii costurilor sau transferarea acestora pentru o perioadă ulterioară este doar o măsură prin care ne păcălim singuri", spune analistul financiar Gabriela Enescu.

Un alt avantaj al titlurilor de stat este creşterea gradului de economisire, spune Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economiei Aplicată. "Măsura este una plauzibilă, prin care practic statul «cumpără timp». Efectul, din punct de vedere al bugetului, este acelaşi: pe moment, statul face economii, iar bugetul va fi grevat la momentul scadenţei. Este o formă de economisire, iar titlurile se pot transforma în venituri concrete dacă va funcţiona o piaţă secundară, care să dea şi randament", a apreciat Voinea.

Emiterea de titluri de stat va duce şi la stimularea pieţei de capital. "Iniţiativa este pozitivă, poate fi şi operaţională, dar trebuie operaţionalizată. Dacă Guvernul acceptă o astfel de măsură, trebuie să stabilească foarte clar cui acordă titluri de stat, când le acordă şi pe ce perioadă de timp. De asemenea, trebuie înfiinţată o piaţă secundară pentru titlurile de stat, ca să fie vandabile", spune analistul economic Ilie Şerbănescu. În plus, ar fi evitată curba de sacrificiu care a fost impusă forţat bugetarilor, spune analistul financiar Teodor Nicolăescu. "Această măsură ar stimula piaţa de capital, cu condiţia ca titlurile să fie acceptate pe o piaţă organizată. De exemplu, ar putea fi tranzacţionate pe OTC, sistemul alternativ lansat de Asociaţia Brokerilor. Astfel, românii ar învăţa ce înseamnă un portofoliu de investiţii, în timp ce vor trebui să arate că au încredere în statul pentru care muncesc", spune Nicolăescu.

O soluţie temporară
Relansarea economică trebuie făcută prin stimularea sectorului privat, mai degrabă decât prin împrumuturi ale statului, au avertizat analiştii economici. "Măsura propusă de dl senator Dan Voiculescu nu cred că este o soluţie fezabilă, pentru că, în final, vorbim tot despre un împrumut al statului, iar deficitul bugetar tot va creşte. Consider că relansarea economiei trebuie făcută prin stimularea sectorului privat, inclusiv prin programe cu fonduri publice, care să creeze noi locuri de muncă", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. "Consider că ar fi o eroare să găsim soluţii temporare pentru dezechilibrele din economie. România trebuie să-şi facă ordine în casă, să-şi recunoască greşelile şi să nu le mai repete.

De exemplu, majorarea TVA în locul reducerii pensiilor cu 15% a lovit puternic mediul privat. În acelaşi timp, au fost afectaţi pensionarii, pentru că o inflaţie de 8% la finalul lui 2010 plus una de 5% la sfârşitul anului viitor vor eroda pensiile cu 13%", afirmă Radu Crăciun, director de investiţii, Eureko Pensii. "Cred că această măsură complică situaţia actuală, când lucrurile nu merg bine. Soluţiile pentru rezolvarea dezechilibrelor nu trebuie amânate pentru o perioadă în care sperăm ca situaţia economică să devină mai bună. Altfel, am amâna în acelaşi mod toate problemele. Părerea mea este că dacă reuşim să rezolvăm dezechilibrele, în viitor, când lucrurile vor merge poate mai bine, ar putea fi operate nişte corecţii salariale", spune şi Vlad Muscalu, economist al ING Bank.