Statul ia praful de pe tobă de la companiile de stat

România adună 465 de milioane de euro din dividende

După ce anul trecut statul a obţinut mărunţiş de la companiile sale, în acest an vinde pielea ursului din pădure. Chiar dacă Executivul a decis majorarea de la 50% la 90% a cotei de profit ce va fi vărsată statului de regiile şi societăţile sale, măsura are efecte minuscule la buget, deoarece, la cele mai multe dintre acestea, profiturile estimate în bugetele de venituri şi cheltuieli sunt insignifiante.

România obţine doar 1,99 miliar­de de lei, circa 465 milioane de euro, în acest an ca dividende de la companiile sale, după ce cele mai multe au fost lovite de criză. Spre com­pa­raţie, Ministerul Economiei a obţinut anul trecut de la companiile unde este acţionar doar 990 milioane de lei ca dividende.

Mai mult, companiile de stat au profiturile nete printre cele mai mici ra­portat la cifra de afaceri, potrivit unei analize a Jurnalului Naţional. Un astfel de exemplu este Transelectrica, ce va avea la final de an un pro­fit net de doar 4,4 milioane de lei la ve­nituri de 2,74 miliarde de lei. Altele, chiar dacă fac bani frumoşi, varsă la stat foarte puţin, deoarece ori trebuie să se modernizeze şi să facă investiţii (Hidroelectrica, Nuclearelectrica), ori legislaţia este neclară cu privire la di­videndele lor (Fondul Proprietatea).

Mai mult, o mare parte din banii din acest an vine din anumiţi factori conjuncturali precum deblocarea acordării de dividende la Fondul Proprietatea pentru anii 2007 şi 2008. O dată cu aceasta se pot acorda dividende de 1,19 miliarde de lei, din care statul va obţine 710 milioane de lei, deoarece a deţinut în jur de 60% din titlurile FP în anii respectivi.

Pe lângă taxe şi vânzările de active, statul mai are o sursă importantă de bani la îndemână: dividendele de la companiile unde este acţionar. Dacă în timpul duduitului economiei, atenţia era mai mult îndreptată asupra cheltuirii banilor, acum problema este cum să realizeze cât mai mulţi. Statul are în curtea sa o serie de companii foarte valoroase, pe care ba a anunţat în anii anteriori că le privatizează (Romgaz, Salrom), ba s-a oprit în mijlocul drumului (CEC Bank), ba le fuzionează în diverse forme (precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, complexurile energetice Turceni, Ro­vinari şi Craiova). Altele au nevoi financiare mari pentru a participa la pro­iec­tele internaţionale la care participă (Oil Terminal şi Conpet la oleoductul Constanţa-Trieste şi Transgaz la gazoductul Nabucco).

Şi în acest an, statul se bazează tot pe o mână de companii pentru dividende consistente: Romgaz, Transgaz, Loteria Română, Fondul Proprietatea, CEC Bank şi Hidroelectrica, potrivit proiectelor de bugete ale acestora. Dacă în anii anteriori investitorii străini "se băteau" pe Complexurile Energetice din Oltenia, cerând statului să fie scoase la privatizare, acum acestea abia reuşesc să se menţină pe linia de plutire.

De asemenea, Petrom, cea mai mare companie din ţară şi sursă consistentă de bani pentru stat până la venirea crizei, unde Ministerul Economiei deţine 20,63%, n-a mai acordat dividende în ultimii doi ani. Mai mult, are nevoie de o majorare de capital de 600 de milioane de euro, ceea ce chiar ar pune Ministerul Economiei la plată.
În ritmul acesta, statului i-ar trebui zece ani ca să umple la loc conturile Fondului Naţional de Dezvoltare, astfel încât să se constituie iar cele patru miliarde de euro primite din privatizări.

Sumele obţinute de România din dividende sunt de cinci ori mai mici decât banii pe care statul îi va obţine în acest an din vânzarea unor pachete minoritare la principalele sale companii. Vânzarea acestor acţiuni deţinute de stat la companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a celor nelistate din domeniul energiei va aduce la buget două miliarde de euro, potrivit estimărilor făcute de KBC Securities.

România vinde 11,84% din acţiunile Petrom, câte 15% din Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, un pachet de 7,72% din Conpet şi 8,62% din Oil Terminal. În acelaşi timp, statul vinde şi bucăţi din acţiunile avute la companiile de distribuţie a energiei şi gazelor deja privatizate.