Statul nu are proiecte de investiţii şi nici priorităţi

România îşi bazează creşterea economică pe banii care îi vor aduce străinii în țara noastră şi, în general, pe investițiile private, nu pe cele publice sau pe fondurile care ne sunt puse la dispoziţie de către Comisia Europeană. Miniştrii Guvernului Cioloş se bucură să constate că investiţiile private şi străine cresc, dar nu fac nimic să intensifice absorbţia de fonduri europene şi investiţiile publice fără de care nu poate exista creştere economică sănătoasă.

Cu o armată de instituţii şi de funcţionari bugetari, România se confruntă cu o situaţie de neex-plicat. Nu are suficiente proiecte publice pentru a accesa banii europeni, în condițiile în care ne lipsesc autostrăzile, drumurile comunale, numai 5,3% din popu-lația din sate are canalizare etc. Ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a declarat recent că investiţiile sunt insuficiente şi ineficiente, dar nu a spus şi ce decizii va lua ministerul pe care-l conduce sau Guvernul pentru a le eficientiza. Repre-zentanții Uniunii Europene ne atenționează că fără măsuri clare situația se va menține neschimbată şi în noul ciclu de finanțări europene, 2014-2020. „Deficienţele existente la nivelul gestionării în ceea ce priveşte investiţiile publice şi lipsa unor planificări duc, de asemenea, la o rezervă insuficientă de proiecte pentru perioada 2014- 2020”, se arată în raportul de ţară al Comisiei Europene. Investițiile publice au atins un nivel record în 2015, însă rata creşterii urmează să se diminueze în 2016 şi 2017, se mai arată în documentul citat. Acest lucru se explică, în principal, prin scăderea absorbției fondurilor UE, deşi punerea în aplicare a progra-melor pentru perioada 2014-2020 abia a început.

Nu facem nici măcar ce ne propunem

Guvernul a estimat pentru acest an investițiile publice în valoare de 37,7 miliarde de lei, respectiv 5,1% din PIB. Mult sub nivelul propus în 2015, respectiv 6,4% din PIB, ulterior recti-ficat la 6,7%, dar realizat numai 4,8%. Execuţiile bugetare din ultimii ani arată o diferenţă semnifica-tivă între cheltuielile pe care şi le-au propus guvernele prin buget şi realizările efective bifate la final de an. De exemplu, în 2014, Executivul şi-a propus 6%, dar a realizat numai 4,9%. Cu alte cuvinte, spre final de an, când rămâne fără bani, Guvernul taie finanțările de la investiții şi, în plus, nici banii aşteptaţi să vină de la Uniunea Europeană pentru diferite proiecte nu mai sunt eligibili. Aşa s-a ajuns ca România să aibă al doilea cel mai scăzut nivel al investițiilor publice dintre țările cu caracteristici similare şi este singura dintre acestea în care fonduri publice alocate susţi-nerii proiectelor de dezvoltare au scăzut în fiecare an, începând din 2008.

La mâna banilor „de afară”

Investiţiile străine în România au crescut cu 614 mili-oane de lei în 2015, compa-rativ cu anul precedent, şi au ajuns la 3 miliarde de euro, dar rămân mult sub nivelul de dinaintea crizei, când au atins un maxim de 9,4 miliarde de euro, în anul 2008, potrivit datelor BNR. Dacă ne uităm în structura investiţiilor străine, vedem că principalul motor de creştere au fost sectoarele imobiliar şi de construcţii, în timp ce industria a rămas mult în urmă. O altă problemă este că alte ţări – Ungaria, Cehia, Polonia – sunt văzute cu ochi mai buni de investitori. „România a înregistrat, în 2014, cel mai scăzut nivel al investițiilor străine directe ca procentaj din PIB, atât în ceea ce priveşte fluxurile, cât şi stocurile de investiții străine directe. Media stocurilor de investiții străine directe în țările cu caracteristici similare (Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi Bulgaria) a fost de aproximativ 100 % din PIB, în timp ce, în cazul României, media a fost puțin sub 40 %”, se arată în Raportul de ţară al UE. De asemenea, România are cea mai scăzută pondere a investițiilor străine directe în totalul surselor de finanțare, comparativ cu țările care au caracteristici similare (48%), cu excepția Bulgariei (41%).

„Creșterea economică în România este sustenabilă, având în vedere că, în 2015, investiţiile au crescut cu 7,5%, peste consumul final, care a avansat cu doar 5,2%, însă investiţiile publice rămân insuficiente și ineficiente, iar pentru consolidarea situaţiei economice este necesară continuarea reformelor structurale”

Anca Dragu, Ministrul Finanţelor Publice