Statul ia în calcul retragerea facilităţilor fiscale acordate magazinelor tip duty-free, scutite de la plata taxelor vamale, sistarea eliberării altor autorizaţii de funcţionare şi majorarea taxei anuale pentru autorizaţie, de 10.000 euro în prezent, la un nivel care să descurajeze comerţul ilict.
Propunerile sunt avansate într-un document al Ministerului Finanţelor şi motivate prin gradul ridicat de evaziune fiscală constatat în activitatea magazinelor duty-free, dar cu atenţionarea că o eventuală decizie de încetare a activităţii acestor unităţi pe motivul contrabandei "pune într-o lumină nefavorabilă" activitatea de administrare şi control a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.
În documentul citat de Mediafax se arată că aportul la bugetul de stat al operatorilor economici din domeniu este nesemnificativ, deoarece aceştia raportează profituri minime, că peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free şi că volumul vânzărilor de ţigarete a scăzut cu până la 85% în perioada în care comisarii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare au controlat activitatea acestor unităţi.
Ministerul atenţionează însă că o eventuală închidere a magazinelor care comercializează mărfuri în regim duty-free situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre şi navale cu statele noncomunitare, a magazinelor duty-free diplomatice şi a celor din aeroporturile internaţionale şi de la bordul navelor şi aeronavelor care efectuează curse directe de pasageri în afara UE trebuie analizată având în vedere regimul permisiv stabilit de Comisia Europeană şi că o decizie privind încetarea activităţii magazinelor fundamentată pe motivaţia că activitatea acestora generează un potenţial de risc în domeniul contrabandei şi al evaziunii fiscale "pune într-o lumină nefavorabilă" activitatea de administrare şi control a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.
"Măsura anulării autorizaţiilor de funcţionare a magazinelor duty-free se poate face numai în două situaţii, respectiv vânzarea altor bunuri şi neplata taxei de autorizare. Aceste situaţii nu au fost identificate de către organele competente", se mai atenţionează în document.
Pornind de la aceste premise, Ministerul Finanţelor propune ca variantă de lucru, în documentul citat, elaborarea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară a unui plan de măsuri pentru eficientizarea activităţii de control al magazinelor duty-free, dar şi completarea prevederilor legale în vigoare, printr-un proiect de lege, cu retragerea facilităţilor instituite prin OU 104/2002, începând cu data expirării autorizaţiilor de funcţionare.
Autorizaţiile de funcţionare în regim duty-free sunt valabile pe o perioadă de cinci ani şi au fost eliberate în intervalul 2004-2009.
Conform OU 104/2002, mărfurile provenite din import care se vând în valută, în regim duty-free, prin magazinele autorizate situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre, navale şi în aeroporturi internaţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale. Acelaşi regim este aplicat mărfurilor vândute la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, precum şi mărfurilor distribuite în mod gratuit pasagerilor şi membrilor echipajului acestor aeronave.
Deoarece sunt plasate în regim de antrepozit de TVA, bunurile comercializate prin magazinele duty-free beneficiază de scutirea specială de TVA şi accize. "De la data intrării în vigoare a actului normativ propus, comisia pentru autorizaţia operatorilor economici din domenii cu reglementări specifice din Ministerul Finanţelor nu va mai elibera alte autorizaţii de funcţionare în regim duty-free, iar taxa anuală va fi majorată până la un nivel care creează premisele creşterii veniturilor bugetare şi conduce la descurajarea comerţului ilicit cu ţigarete", mai propune Ministerul Finanţelor.
În prezent, taxa anuală pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare a magazinelor duty-free şi de comercializare a mărfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor este de 10.000 euro.
La 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE, magazinele duty-free din punctele de trecere a frontierei de stat terestre cu state intracomunitare şi-au încetat activitatea, continuând să funcţioneze cele aflate la graniţa cu statele noncomunitare.
Conform sursei citate, în prezent funcţionează un număr de 50 magazine duty-free autorizate, dintre care 45 situate în 12 puncte de frontieră. Din analiza efectuată de Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor a rezultat că, în 2008, peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free (18,4 milioane ţigarete), tendinţă care s-a manifestat şi în primele luni ale acestui an (din 2,2 milioane ţigarete confiscate, peste un milion provin din magazine duty-free). "Magazinele duty-free s-au aprovizionat în primul trimestru 2009 cu 49 milioane pachete ţigarete, din care doar în magazinele duty-free situate în localitate Stamora Moraviţa au ajuns peste 25 milioane pachete. Coroborând aceste cifre cu numărul de ieşiri din România către Serbia, ar rezulta o medie de 100 pachete cumpărate/călător/ieşire, în condiţiile în care cantitatea de ţigarete permisă unui călător este de maximum 20 pachete, fapt ce induce suspiciuni cu privire la destinaţia reală a ţigaretelor. În fapt, activitatea magazinelor duty-free este, la prima vedere paradoxal, aproape în întregime dedicată comercializării prezumtive de ţigarete unor persoane care călătoresc în Ucraina, Moldova şi Serbia, ţări unde preţul ţigaretelor este inferior celui practicat legal în România, respectiv 0,4-0,8 euro/pachet faţă de 1,2-1,7 euro/pachet", se arată în document.
Un studiu comandat şi prezentat în luna mai de către producătorii JTI şi BAT releva că nivelul de consum de ţigarete contrafăcute din România va creşte pe termen mediu de la 8,5 miliarde ţigări pe an în prezent la 12,9 miliarde, reprezentând 33,7% din piaţa de profil, iar pe termen lung ponderea ar putea ajunge la 50,4% din total.
În studiu se arăta că magazinele duty-free sunt principali furnizori pentru comerţul ilicit de ţigarete, iar cele mai afectate zone de comerţul ilicit cu ţigarete sunt cele învecinate cu graniţele non-UE, respectiv cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova.
Citește pe Antena3.ro