UE. Reforma politicii agricole comune, pe ultima sută de metri
Uniformizarea nivelului plăţilor directe la hectar, amînarea aplicării
anumitor cerinţe privind bunăstarea animalelor pînă în 2016, menţinerea
plăţilor cuplate privind o serie de sectoare sensibile (creşterea
animalelor, tutun, hamei, in şi cînepă), dar şi a măsurilor de
intervenţie pe piaţa cerealelor sunt cîteva dintre punctele pentru care
România va lupta în cadrul Consiliului de miniştri, din noiembrie, de
la Bruxelles. Se anunţă o luptă dură, ţara noastră avînd de înfruntat
pe anumite subiecte opoziţia Franţei sau a Germaniei, state care deţin
un număr mare de voturi la nivelul Consiliului.
UE. Reforma politicii agricole comune, pe ultima sută de metri
Uniformizarea nivelului plăţilor directe la hectar, amînarea aplicării anumitor cerinţe privind bunăstarea animalelor pînă în 2016, menţinerea plăţilor cuplate privind o serie de sectoare sensibile (creşterea animalelor, tutun, hamei, in şi cînepă), dar şi a măsurilor de intervenţie pe piaţa cerealelor sunt cîteva dintre punctele pentru care România va lupta în cadrul Consiliului de miniştri, din noiembrie, de la Bruxelles. Se anunţă o luptă dură, ţara noastră avînd de înfruntat pe anumite subiecte opoziţia Franţei sau a Germaniei, state care deţin un număr mare de voturi la nivelul Consiliului.
SUBVENŢIILE. Comisia Europeană a lansat la sfîrşitul anului trecut acţiunea de evaluare a punerii în aplicare a reformei politicii agricole comune din 2003, dar şi de simplificare şi adaptare acesteia la noile condiţii (schimbările climatice, bioenergia, criza alimentară etc). Oficialii europeni şi-au propus ca pachetul legislativ să fie finalizat în octombrie, urmînd ca în cadrul consiliului de miniştri din noiembrie să se ajungă la un acord politic pe această temă.
Cea mai sensibilă problemă din punctul de vedere al României este cea a egalizării nivelului plăţilor directe, avînd în vedere faptul că agricultorii români primesc aproximativ 90 de euro la hectar, în timp ce omologii lor europeni beneficiază de la circa 300 de euro în sus la hectar. “Comisia a spus în mai multe rînduri că nu-şi asumă riscul de a mai modifica bugetul, astfel că am venit cu o propunere alternativă. În cazul în care nu se găsesc resurse bugetare pentru o creştere mai rapidă, din 2009, să se dea posibilitatea de acordare din bugetul naţional a plăţii complementare la un nivel mai ridicat sau posibilitatea de a transfera fonduri de la dezvoltare rurală pentru a acoperi această creştere.” a precizat Dacian Cioloş, ministrul agriculturii, la o întîlnire cu membrii producătorilor şi patronatelor. Poziţia României va fi sprijinită de majoritatea statelor UE care au aderat în 2004 şi de Bulgaria.
BUNĂSTAREA ANIMALELOR. Un alt “cartof fierbinte” pentru ţara noastră îl reprezintă cerinţele privind bunăstarea animalelor din cadrul capitolului de eco-condiţionalitate. Eco-condiţionalitatea reprezintă acel set de măsuri introdus de reforma PAC din 2003, conform căruia, pentru a beneficia de subvenţii fermierii vor trebui să respecte anumite standarde privind protecţia mediului înconjurător, siguranţa produselor alimentare, bunăstarea animalelor şi întreţinerea exploataţiei agricole în bune condiţii. Propunerea Comisiei Europene este ca România şi Bulgaria să aplice cerinţele privind siguranţa animalelor din 2014, în timp ce ţara noastră încercă să obţină amînarea aplicării acestor măsuri pînă în 2016. “Considerăm că aceste prevederi ar trebui să fie aplicate din 2016 cînd vom ajunge cu subvenţiile la nivelul UE. În plus, noi trebuie să facem înainte de a le introduce investiţii privind creşterea competitivităţii.”
COTA DE LAPTE. În ceea ce priveşte cota de lapte, care ar urma să crească anual până la eliminarea sistemului în 2015, părerile statelor membre sunt împărţite, ţările mari producătoare de lapte fiind îngrijorate că eliminarea sistemului ar putea duce la o scădere brutală a preţului. "România a susţinut eliminatea cotelor pentru că noi avem o cotă inferioară consumului şi am putea ajunge la blocarea dezvoltării sectorului.. În acelaşi timp însă, eliminarea trebuie însoţită de măsuri de compensare pentru anumite zone unde producţia ar putea dispărea, cum e regiunea de munte", a arătat ministrul Agriculturii. Propunerea Comisiei este însă ca statul membru să suporte măsurile compensatorii, prin reducerea procentuală a plafonului destinat subvenţiilor la hectar. "Nu este avantajos pentru că nu poţi face o reducere procentuală de 10% la subvenţii care sunt în creştere, nu au ajuns încă la nivelul din alte state membre. Suma rezultată este mică. Credem că trebuie găsite alte surse de finanţare. Oricum, problema se pune din 2015, când se vor elimina cotele", a mai spus Cioloş. Un alt subiect în dezbatere este legat de măsurile de intervenţie, pe care Comisia Europeană vrea să le elimine. Poziţia României este de păstrare a acestor mecanisme, ca "plasă de siguranţă". Reforma mai presupune o serie de măsuri care nu afectează deocamdată România, vizînd sistemul de plată unică pe fermă, care nu este aplicat în cazul agricultorilor români. Reprezentanţii producătorilor din sectorul vegetal şi animal susţin în principal că modificarea politicii agricole a UE nu trebuie să aducă reduceri ale subvenţiilor.
Citește pe Antena3.ro