Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romănii nu prea gustă fructe de pădure, cea mai mare parte din recolta Romsilva ajungănd pe mesele nemţilor şi ale olandezilor. O activitate care aduce incasări de circa 5 milioane de euro.
Romănii nu prea gustă fructe de pădure, cea mai mare parte din recolta Romsilva ajungănd pe mesele nemţilor şi ale olandezilor. O activitate care aduce incasări de circa 5 milioane de euro.
Anul acesta, de pe "domeniile" administrate de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva (RNP) au fost adunate peste 4.850 de tone de fructe de pădure. Afine, zmeură, mure, cătină, măceşe, coacăze. Iar campania de recoltare nu s-a incheiat incă, producţia totală de fructe de pădure fiind estimată la peste 5.000 de tone, a declarat Octavian Anghel, şef serviciu producţie Romsilva, la expoziţia internaţională Indagra.
CĂUTATE. "Peste 80% din această cantitate este exportată, principalele destinaţii fiind Olanda şi Germania", a spus Anghel. El a adăugat că străinii se dau in vănt in special după afine, dar foarte căutate sunt şi zmeura, şi murele. De asemenea, cătina şi măceşele romăneşti au mare succes. Mai ales că e vorba despre fructe bio, după cum a precizat Dan Medeleanu, referent vănzări Romsilva. Europenii plătesc bani frumoşi pe tona de fructe de pădure importată: in general, cam 3.000 de euro/tona de afine, 1.500 de euro/tona de zmeură, 1.300 de euro/tona de mure şi 800 de euro/tona de cătină. "Pentru 2007 estimăm venituri din exportul de fructe de pădure de circa 5 milioane de euro", susţine Anghel. O valoare comparabilă cu cea din ultimii ani, in condiţiile in care suprafeţele de pe care Romsilva adună aceste fructe scad an de an, ca urmare a retrocedării pădurilor către foştii proprietari. Insă, deşi valoarea exporturilor este frumuşică, rata de profit a Romsilva variază undeva intre 5% şi 8%, diferenţa de bani intrănd in contul culegătorilor, a precizat Anghel. Care sunt tot mai greu de găsit, deci mai "scumpi".
Citește pe Antena3.ro
La NOI. Din fructele de pădure rămase in ţară, cele de calitate inferioară ajung in plafaruri, sub formă de ceaiuri, iar celelalte sunt transformate in nectaruri naturale.
