Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Insuficienta mecanizare, fragmentarea proprietăţii, lipsa de capital şi a sistemelor de irigaţii, precum şi lipsa profesionalizării sunt principalele probleme ale agriculturii româneşti, relevă un studiu realizat şi prezent ieri de PwC România. Cu toate acestea, ţara noastră, care deţine a şasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările UE, este printre primii 10 exportatori mondiali de grâu și porumb.
Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale (în valoare de 14,2 miliarde de euro în 2015). Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii, potrivit studiului
Pondere mare în PIB, egal subdezvoltare
Deși contribuția agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate țările din UE, de trei ori și jumătate mai mare decât media europeană.
La nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste şase ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populația activă.
Ponderea forței de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deși ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste patru ori în aceasta perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență. Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în anul 2013 la doar 18% din media UE, iar situația este și mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la țările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franța, respectiv 9% din cea generată în Spania.
85% din agricultori, nesalarizaţi
Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziții, aceasta fiind în jur de 600 euro/ha . Prin comparație, în țările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depășește 1.000 euro. Aproximativ 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania-50.%, Franța-63.1%, Germania-55.8% ).
Stăm prost la grâu şi porumb
Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37.1% la producție de grâu și 49.3% la producția de porumb, iar România este depășită de multe țări din Europa Centrală și de Est la acest capitol. Randamentele slabe în producția de cereale limitează volumul, valoarea și contribuția la PIB a producției anuale de cereale.
Reforma combătută de statistică
România are o mărime medie de exploatație similară cu Malta sau Cipru;
Aproape 75% dintre fermele au sub două hectare;
0,5% din total reprezintă fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare;
96,4% dintre fermierii și-au însușit cunoștințele în domeniul agricol pe baza experienței practice;
Penultimul loc în UE din perspectiva capitalizării exploatațiilor agricole;
Sub 2% din exploatații dețin cel puțin un tractor;
12% din terenul agricol dispune de irigații viabile.
Penultimul loc din UE din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultura;
Potrivit datelor Consiliului fiscal, sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 miliarde euro.
Agricultura este puternic afectată de fenomenul muncii „la negru”, însă acesta este mai greu de cuantificat, în condițiile în care se practică pe scară largă agricultura de subzistență și munca familială, neremunerată
