Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de Ordonaţă de Urgenţă privind îmbunătăţirea procedurilor fiscale şi diminuarea evaziunii fiscale conferă Gărzii Financiare puteri noi prin care se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional an Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
„Garda Financiară până acum făcea acte administrative iar acum va putea face acte de procuratură" a spus Nicolescu. Conform articolului 3, punctul 5 din proiect „Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează întocmind procese- verbale prin care poate stabili prejudiciul cauzat aferent operatiunilor verificate, acte procedurale care constituie mijloace de probă, potrivit legii".
Reprezentanţii micilor afacerişti spun că dacă până acum firmele puteau contesta în contencios administrativ raportul Gărzii Financiare, acum acestea constituie direct probă, fără a fi neapărat şi adevărat. „Până acum se făcea prin expert independent. Garda Financiară şi controlează şi devine procuror şi acest lucru este foarte grav pentru că Garda Financiară are şefi politici" a completat Nicolescu.
EXECUTĂRI RAPIDE DE FIRME
Există suprapuneri de competenţe ale Gărzii Financiare cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Poliţia economică. „Cu ce împiedică acum autorităţile atunci când Garda Financiară începe un control să ia şi un reprezentant al IGP (Inspectoratul General al Poliţiei) şi să deruleze operaţiunea? Dacă eu ma simt nedreptăţit pot să atac în contencios raportul Gărzii iar Poliţia poate să îşi facă treaba sa. Singurul lucru în plus adus de acest act este că, dacă raporatele Garzii devin probe, atunci într-o lună de zile o firmă e deja judecată, condamnată şi executată" a spus şi Florea Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului pentru IMM-uri.
Reprezentanţii afaceriştilor spun că astfel, dreptul la apărare este limitat şi un astfel de sisteme nu se regăsesc nicăieri în Europa, „poate în Tanzania". Situaţia este cu atât mai problematică, cu cât în România inspectorii primesc o cotă parte din bunurile confiscate de la firme, sistem la care ar trebuie să se renunţă imediat, consideră CNIPMMR.
