Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O avere evaluată la peste 10 miliarde de euro izvorâtă din pământ, trei combinate de prelucrare şi sute de mii de oameni care lucrau în şi pentru industria cuprului înainte de 1989. România are cele mai mari rezerve exploatabile de cupru din Europa, dar a reuşit să-şi bată joc de această bogăţie. Pe exploatările de cupru şi combinatele de prelucrare s-a pus lacătul. Singura care se încăpăţânează să reziste şi să arate că, totuşi, se poate este societatea Cupru Min Abrud.
Dezastrul din industria cuprului poate fi considerat un faliment de marcă al industriei româneşti. Lipsa unei strategii clare şi jocurile de culise, în care unul din vârfurile de lance a fost celebrul Horia Simu ( devenit regele neîncoronat al cuprului) au făcut ca România să mai aibă în funcţiune doar o mină de cupru. Exploatările de la Moldova Nouă, Bălan, Certej, Băiţa sau cele din Maramureş s-au închis. Din păcate, nici minereul extras de Cupru Min de la Roşia Poienii nu mai are unde să fie prelucrat în ţară, aşa că pleacă la export materia primă. Combinatele Phoenix din Baia Mare, Ampelum Zlatna, Elcond Zalău ( fosta Industrie a Sârmei) au fost închise demult, nu înainte de a trece prin privatizări dubioase.
”La sfârşitul anului 2000 Guvernul condus de Adrian Năstase făcuse o strategie sectorială în care se arăta că exploataţiile de la Moldova Nouă, Roşia Poienii, Certej şi Roşia Montană erau viabile pentru exploatarea în continuare a cuprului. A venit însă guvernarea PDL care a aruncat la coş această strategie. Ministrul Economiei de atunci, Codruţ Sereş, a înţeles că această strategie este bună, dar l-a avut secretar de stat pe Ionel Manţoc, iar acesta a distrus strategia”, spune Ion Popescu, liderul Confederatiei Sindicale Nationale Meridian.
Ultima strategie pe zona minieră s-a făcut în anul 2009, dar pentru că ea nu a avut în spate un studiu de impact, a avut zile puţine.
Exportăm ieftim, importăm scump
În timp ce exportăm concentrat de cupru, care conţine şi aur, importăm pe bani grei cupru şi produse finite. Potrivit Comisiei Naţionale de Statistică, balanţa comercială a României a fost negativă pe acest segment, ea contabilizând un sold negativ care sare bine de un miliard de euro numai în intervalul 2007-2015. După o creştere accentuată a preţului şi atingerea unei cotaţii maxime de 10.000 dolari/tonă, anul trecut ea ajunsese la 5.900 dolari/tonă, iar acum a coborât la 4.600 dolari/tonă. Această scădere are, evident, o influenţă negativă asupra activităţii ultimului bastion al cuprului din România, societatea Cupru Min Abrud.
Se poate şi minerit pe profit
La exploatarea Roşia Poienii din judeţul Alba, care aparţine companiei Cupru Min Abrud sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României. Datorită investiţiilor realizate în ultima perioadă, producţia a crescut de la 3.200 de tone de concentrat de cupru/lună la 5.600 de tone în acest an. Compania are 540 de angajaţi, nu primeşte subvenţii, nu are datorii la bugetele statului şi, prin activitatea ei, ţine în viaţă marea majoritate a comunităţilor din judeţul Alba. „Pentru perioada următoare ţinta este consolidarea poziţiei actuale prin reducerea costurilor, creşterea producţiei de concentrat cuprifer, deschiderea de noi rezerve şi realizarea unui ambiţios program de investiţii pentru a cărui finanţare vrem să accesăm şi fonduri europene”, susţin reprezentanţii companiei. În cadrul ei mai funcţionează o carieră de andezit şi una de calcar pe care compania vrea să o introducă în circuitul comercial.
Exportul, singura soluţie
Dacă pe piaţa internă Cupru Min nu are unde să-şi vândă producţia, atunci o vinde la export. În prezent, este în desfăşurare o licitaţie internaţională în cadrul cărei a fost scoasă la vânzare o cantitate de 40.000 de tone de minereu de cupru. Potrivit unor surse din cadrul companiei există un interes deosebit pentru contractarea acestei cantităţi şi este de aşteptat ca licitaţia să se finalizeze în 40-50 de zile.
În anul 2012 statul a încercat să vândă compania Cupru Min, dar afacerea a căzut. Apoi a încercat să atragă companii dispuse să investească 40-50 de milioane de euro în schimbul asocierii. Nici varianta asta nu a funcţionat. În final, fostul ministru Constantin Niţă a vrut să o listeze la bursă. Ulterior s-a sucit şi a venit cu propunerea ca ea să fie inclusă într-o viitoare companie naţională a cuprului, alături de Moldomin. Timpul a trecut, dar lucrurile au rămas încremenite în proiect.
„În 1989 România producea 22 de milioane de tone de minereu de cupru. Acum, la nivelul Europei se produc 30 de milioane de tone de cupru, în condiţiile în care necesarul este de circa 177 de milioane de tone. Cererea pe piaţă este foarte mare, dar noi ne batem joc de această bogăţie”, Ion Popescu, preşedintele Confederatiei Sindicale Nationale Meridian.
Exploatarea de la Moldova Nouă din cadrul Moldomin, unde se regăsesc 30% din rezervele de cupru ale României, era a doua ca importanţă, după cea de la Roşia Poienii. Înainte de 1989 de aici se obţineau anual 12.000 tone de cupru metal (prelucrat), 200.000 de tone de pirită, 80.000 de tone de sulf, 20 kg de aur şi 300 kg de aur. Acum despre toate acestea se vorbeşte la timpul trecut, exploatarea fiind închisă.
21 mil. lei este programul investiţional pentru acest an la Cupru Min Abrud
Combinatul Phoenix din Baia Mare se produceau 40.000 de tone de cupru pe an, 12 tone de aur si 120 de tone de argint. Acum mai produce bălării pe 80 de hectare
Combinatul Ampelum Zlatna, unul dintre cele mai moderne din europa, a murit în 2003 şi a fost lăsat pradă hoţilor de fier vechi.
Pheonix şi Elcond, două falimente marca Horia Simu
Cel care a pus pe butuci combinatele de prelucrare a minereurilor de cupru este Horia Simu, mai cunoscut opiniei publice ca unul dintre principalii beneficiari ai despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. El a primit de la stat o despăgubire de 103 milioane de euro pentru un teren a cărui valoare fusese supraevaluată, după ce cumpărase anterior drepturile litigioase. Horia Simu s-a remarcat după ce a preluat combinatele Pheonix din Baia Mare şi Elcond din Zalau, formând compania Cuprom. Aceasta devenea cea mai mare firma romaneasca care se ocupa cu producerea de cupru electrolitic, conductoare emailate şi sârmă turnată. Noi investitori, care au pus mâna pe aceste combinate la preţuri de nimic, au dezasamblat liniile de producţie şi le-au vândut la fier vechi. În cazul combinatului Elcond, Horia Simu s-a ales în 2015 cu un dosar penal pentru devalizarea sa. Horia Simu mai are un dosar penal la DIICOT, tot pentru comiterea de infracțiuni economice în cadrul companiei Cuprom. Acest dosar i-a atras și inculparea sa pentru dare de mită, de către DNA, pentru că i-ar fi dat mită fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, pentru ca cercetările să fie abandonate.
