Taxa pe handicap încă aşteaptă să fie eliminată

Fostul ministru al Muncii Dragoş Pâslaru  a aruncat la coş haina ponosită de tehnocrat şi se pregăteşte să îmbrace una nouă, pe cea de politician, după ce s-a înscris recent în „Iniţiativa 100” a fostului premier Dacian Cioloş. Odată cu această schimbare, fostul ministru poate că speră să lase în urmă şi gafele monumentale pe care le-a făcut în perioada în care s-a aflat în fruntea Ministerului Muncii. Gafe după care multe familii din România încă mai suferă. O suferinţă în plus după cea pe care viaţa le-a dat-o.

Să nu uităm că el este cel care i-a lăsat pe copiii cu handicap fără dreptul la asistent personal, iar pe familiile persoanelor cu dezabilităţi internate în centrele speciale le-a pus să plătească o parte din întreţinerea acestora, fără a se analiza dacă au sau nu această posibilitate. Memoria colectivă a dat deja uitării acest personaj, dar cu siguranţă părinţii copiilor care au avut şi încă mai au de suferit după deciziile lui nu l-au iertat.

Ordinul nr. 1887/2016, în vigoare

Spre sfârşitul mandatului său ministerial, Dragoş Pâslaru a emis un ordin prin care obliga persoanele cu handicap sau pe susţinătorii lor la plata unei contribuţii lunare de până la 900 de lei pentru a fi adăpostiţi şi îngrijiţi în centrele rezidenţiale publice. Este vorba de Ordinul nr. 1887/2016 al Ministerului Muncii privind stabilirea contribuţiei lunare de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centrele rezidenţiale publice sau de susţinătorii acestora şi aprobarea metodologiei de stabilire a nivelului contribuţiei. Potrivit ordinului, s-a instituit obligativitatea persoanelor cu handicap sau a susţinătorilor acestora (mamă/tată, soţ/soţie, fiu/fiică, frate/soră) să plătească o cotă procentuală centrului de îngrijire, care poate ajunge până la 900 de lei, din venitul net pentru îngrijire. Pentru a se asigura că încasează aceşti bani de la susţinători, fostul ministru a prevăzut în ordinul său că banii vor fi recuperaţi pe calea justiţiei, în cazul în care unele din persoanele vizate de ordin refuză să plătească. La nivel naţional sunt circa 110 astfel de centre în care sunt internate în jur de 10.000 de persoane.

Citește pe Antena3.ro

Aflată în exil la Moscova, soția dictatorului sirian Bashar al-Assad este grav bolnavă. Medicii îi dau 50% şanse de supravieţuire

O eroare în plus

În Bucureşti sunt două centrele rezidenţiale publice, ambele situate în Sectorul 2, unul situat pe strada Balotului (în apropiere de Spitalul Fundeni) şi altul pe strada Ghe. Şerban ( în apropierea fostului club Bamboo). Aici sunt  internate 150 de persoane cu afecţiuni grave, ne spune Elena Zârnă, preşedintele Asociaţiei Oameni Pururi Copii.  Familiile celor internaţi aici s-au trezit peste noapte cu înştiinţări de la Primăria Sectorului 2 să se prezinte cu adeverinţele de venit pentru a li se stabili cuantumul coplăţii.

„ Am primit aceste înştiinţări în pragul sărbătorilor de iarnă. Nu puteţi să vă daţi seama ce am simţit noi atunci, mai ales că cei de la primărie ne anunţau că în cazul în care nu vom plăti, copiii vor fi excluşi din centru. Ordinul ministrului vorbea de recuperarea banilor pe calea justiţiei şi în nici un caz nu vorbea de darea afară din centru a persoanelor internate, spune doamna Zârnă care este şi mama unei fete internate de foarte mulţi ani într-unul din aceste centre.

Într-un final cei de la primăriei au recunoscut greşeala făcută, dar mai mult nu au putut să facă: adeverinţele de venit trebuiau aduse.

Fundaţia ajută cu ce poate

În centrul situat pe strada  Balotului sunt internate persoanele cu afecţiuni psihice, iar în cel situat pe strada  Ghe. Şerban cele cu afecţiuni neuromotorii. „ Eu am fata internată la centrul din Balotului şi împreună cu câteva mame, care încă mai au puterea să lupte, am constituit  Asociaţiei Oameni Pururi Copii. Din puţinii bani pe care reuşim să-i strângem cu ajutorul fundaţiei, pentru că noi nu suntem oameni cu bani, eu am fost asistentă medicală şi am o pensie de 1.300 de lei după majorare, am reuşit să le mai cumpărăm una alta. Un frigider, un televizor...”. Cuvintele i se opresc doamnei Elena în gât pentru că plânsul o îneacă. Se sprijină într-un troler plin cu mâncare şi haine pe care urmează să i-l ducă fetei. Scoate din buzunar două cutii cu sertăraşe pline de medicamente. „ Astea sunt pentru inimă, astea sunt pentru tensiune, astea sunt pentru....”. O înşiruire interminabilă.

Nu se strâng mulţi bani

Problema cu ordinul emis de Dragoş Pâslaru este că aplicarea lui nu aducea prea mulţi bani. Multe dintre persoanele internate au familii foarte sărace, aşa că nu au de unde să plătească. Înştiinţări pentru prezentarea adeverinţelor de venit au primit doar familiile ale căror domicilii sunt cunoscute pentru că acestea încă se ocupă de bolnavi.

Mulţi însă au fost abandonaţi demult, unii chiar de la naştere, şi nimeni nu mai ştie domiciliul părinţilor sau rudelor de gradul întâi. Ar trebui făcută o anchetă socială de către primării, dar aceasta este o misiune aproape imposibilă.

O altă categorie este cea formată din persoanele internate, dar care plăteau şi înainte de apariţia ordinului pentru că au un venit. „Mulţi dintre părinţii copiilor internaţi în aceste centre se feresc să vorbească. Se tem că lumea îi va judeca: v-aţi lăsat copiii în grija statului şi acum nu vreţi să plătiţi. Unii au ascuns cunoscuţiilor că au un copil bolnav, alţii au renunţat la luptă. Sunt blazaţi, sunt bolnavi, sunt bătrâni...”, spune Elena Zârnă.

Promisiuni de la noul ministru

Deocamdată nimeni nu a achitat această coplată, dar mulţi dintre cei vizaţi au adus adeverinţele de venit. Noul ministrul al Muncii, Olguţa Vasilescu, ştie problemele generate de ordinul dat de predecesorul său şi a promis că va rezolva problema. Ar trebui adoptat un act normativ cu un singur articol care să reintroducă scutirea de la plată. Deşi proiectul de act normativ trebuia publicat deja pe site-ul Ministerului Muncii încă de săptămâna trecută, acest lucru nu s-a întâmplat deocamdată.  

1.Dragos Pâslaru recunoştea că a ajuns în fruntea Ministerului Muncii dintr-o întâmplare

2.Centrele în care sunt internate persoanele cu handicap se confruntă cu o gravă lipsă de personal pe toate palierele. De la asistente, până la medici şi fitoterapeuţi