Secretarul de stat Mihai Diaconu, din cadrul Ministerului de Finanţe, a declarat, miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, că România a pus în aplicare un regulament european:
"Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea Ministerului de Finanţe, Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului numărul 1854/2022 al Consiliului, din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurilor ridicate la energie. Principalul motiv este, pe de o parte, de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă parte, obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile.
Olanda, Franţa, Germania, de exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extraprofituri, să le zicem super profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda şi ea a transpus regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75 la sută, Italia a ales 50 la sută din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60 la sută, Grecia – 90 la sută. Toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest regulament. Vorbim de super profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire, nu e cazul României, resursele dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate. Companiile vizate şi companiile solide cu profituri considerabile, cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat regulamentul european, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea", a menţionat Mihai Diaconu.
Ce companiile vor plăti taxa de solidaritate?
"Cine sunt subiecţii contribuabili? Sunt societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile. Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20 la sută media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020, 2021. Aşa cum stipulează şi regulamentul, România a transpus mot-a-mot această prevedere. Cota de impozitare este de 60 la sută din extra-profituri, care depăşeşte 20 la sută media. Iar ce este foarte important, aşa cum am menţionat şi mai devreme, din această sumă colectată în acest fond special, minim 70 la sută se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în investiţii din energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat 2022 şi 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023", a mai afirmat secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor.
Cât privește criticile aduse acestei taxe de companiile afectate, Mihai Diaconu crede că este o exagerare:
"Dacă ne uităm numai la profituri, nu cred că se pot plânge, cel puțin cele din acest sector, în ultima perioadă, de o suprataxare. Inclusiv regulamentul spune că trebuie să impunem această taxă de solidaritate, complementar cu măsurile naționale."