Titluri compensatorii pentru bugetari

Guvernul îşi poate ajusta deficitul în acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prin emiterea de titluri compensatorii cu scadenţă la şapte ani pentru bugetarii cu salariile reduse cu 25%, a declarat ieri Dan Voiculescu, vicepreşedintele Senatului României. “Propunerea mea este să ajustăm deficitul în acord cu FMI-ul şi Guvernul să emită acele titluri compensatorii cu scadenţa la şapte ani. Acestea nu vor crea probleme peste şapte ani, din calculele pe care le-am făcut. Avem tot ce trebuie să punem în aplicare acest plan. Nu cred că există bancă în România care, în contul unor titluri suverane, să nu acorde credite”, a explicat Voiculescu. Declaraţia a fost făcută la o dezbatere privind identificarea unor soluţii pentru compensarea reducerilor de salarii din sectorul bugetar organizată de cotidianul de business Financiarul şi revista Săptămâna Financiară.

Prin mecanismul propus de Dan Voiculescu se poate rezolva acest aspect cu FMI, în aşa fel încât bugetarii pot să-şi rezolve problemele financiare grele cu care se confruntă. “Guvernul rezolvă cu FMI problema de deficit, care nu ar afecta cu nimic din punct de vedere pragmatic. Astfel, bugetarii ar putea să-şi rezolve problemele grele despre care s-a vorbit aici. Statul şi sistemul bancar ar putea avea de câştigat. Nu văd care ar fi motivele pentru care nu am aplica această măsură”, a subliniat Dan Voiculescu.

Rămâne de văzut cum vor primi băncile acest mecanism, a spus analistul economic Ilie Şerbănescu. “Eu mă îndoiesc că băncile din România vor accepta titluri pe şapte ani. Ele vor «return» şi repede. Băncile din România au un singur scop: să facă profit şi este de înţeles. Eu nu ştiu de ce se închină toată lumea la bănci. FMI este convins că e bine, că e rău. De la 1 ianuarie urmează intrarea pe rol a unei alte legi prin care să se spună la revedere fostelor reglementări. Acest mecanism intră în contradicţie cu toată filosofia FMI”, a punctat Şerbănescu.

Pe de altă parte, bancherii spun că sunt deschişi la reeşalonarea datoriilor acumulate în urma unui credit greu de plătit. “Orice funcţionar public se califică din punct de vedere al băncii pentru a fi creditat. Ceea ce am vrut noi să facem pentru uşurarea poverii unui credit a fost să discutăm cu mai multe instituţii ale statului pentru a dezvolta zone imobiliare accesibile individului. Din păcate, nu am reuşit să avem niciodată o discuţie finalizată la nivel înalt (...). Din punct de vedere al băncilor, noi suntem dispuşi să vorbim despre o reeşalonare pe termen lung a unui credit”, a spus Marinel Burduja, prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank.

La rândul său, Ion Albu, vicepreşedintele Confederaţiei Meridian, a susţinut ideea că actualul Guvern nu ar fi capabil să compenseze reducerea salarială de 25% prin acoperirea unei părţi din creditul contractat de un salariat bugetar aflat în imposibilitatea de a achita ratele lunare. “Ne ducem spre bănci cu jalba în proţap. Le spunem că nu mai avem cum să plătim un credit şi trebuie să găsim o alternativă. Întrebarea este dacă Guvernul este capabil să garanteze acea reducere salarială în cazul creditelor pe care românii nu le mai pot plăti. Sistemul bancar poate oferi nişte soluţii. Nu cred în revenirea salarială anterioară. Guvernul nu cred că are un calcul precis în privinţa numărului de angajaţi pe care se poate baza în viitor”, a precizat Albu.

Salariile bugetarilor din România au suferit cele mai drastice tăieri. În Ungaria, salariile au fost reduse numai cu 15% şi s-au desfiinţat al 13-lea salariu şi bonusurile, în Bulgaria au fost doar îngheţate salariile bugetarilor, în Slovacia s-a preferat o reducere salarială în sectorul public de 10%, în timp ce Slovenia a ales varianta îngheţării salariilor. În acelaşi timp, în Danemarca nu s-au tăiat salariile, ci doar au fost reduse 20.000 de posturi în sectorul public, în Estonia s-a mers pe reduceri salariale de 18%, dar în prezent s-a revenit deja la valoarea anterioară, Germania a optat ca în 2011 să facă o reducere a posturilor din sistemul bugetar cu 10.000 de posturi, în Italia s-a preferat reducerea salarială cu 10% progresivă pentru cei care au salarii mari şi cu 15% a salariilor miniştrilor, în Portugalia şi Spania salariile au fost diminuate cu 5%.