x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Tutunarii României după era „Carpaţi” şi „Mărăşeşti”

Tutunarii României după era „Carpaţi” şi „Mărăşeşti”

de Andreea Stroe    |    11 Ian 2016   •   17:56
Tutunarii României după era „Carpaţi” şi „Mărăşeşti”

Culturile de tutun ale României au scăzut drastic ca suprafață în ultimii 25 de ani. Subvenția la hectar este frumușică, dar cu toate acestea, tutunarii spun că banii nu le ajung pentru că la vremea bilanțului, toamna, rămân cu un profit mic.

La Daneți s-a scris povestea tutunului oltenesc. Fiecare doljean avea sigur în curte măcar jumătate de hectar de tutun, iar, la vremea recoltatului, căruțele se înșiruiau frumos, ticsite cu foi proaspete, la porțile uscătoriei cu 44 de camere din localitate. De acolo, tutunul pleca mai apoi către Întreprinderea pentru Cultivarea și Fermentarea Tutunului din Craiova.

Vremuri faine! Așa spune și Zenda Spiridon, soția primarului din Daneți, care s-a ocupat de tutun ani la rând înainte de `89. „Lucram la întreprinderea din Craiova. Răspundeam de 100 de hectare de cultură de tutun. Erau acolo câmpuri experimentale pentru soiuri de tutun, pentru tratamente aplicate culturilor. Față de ce este acum, pare SF, dar au existat aceste lucruri! Acum în comună sunt 100 de cultivatori, dar în anii 80 erau 1.000!”

Acum, Zenda Spiridon cultivă și ea tutun. Nu are o suprafață mare, 5 ha. „Scot cam 2.500 kg la hectar în anii buni. Ceea ce înseamnă în jur de 2.000 euro la hectar. Mai este și subvenția în jur de 6.000 lei/ha, dar munca este pe măsură. Răsadurile noi le facem, noi le pregătim. Le sădim rudimentar, cu sapa. Iar la recoltat și înșiruit foile ai nevoie de cel putin 24 de oameni. Așa susținem și noi financiar familiile sărace din zonă, să nu mai stea cu mâna întinsă la ajutorul social dat de stat.”

Multă muncă, bani puţini
În Daneți, oamenii de când se știu merg pe două culturi: lubenița și tutunul. Pentru că în 2014 pepenarii s-au ales cu praful de pe tobă, anul trecut s-au reprofilat pe tutun. Așa se face că în Daneți, anul ăsta s-au cultivat cu tutun 60 ha, față de 14 anul precedent. Foștii pepenari, care au devenit peste an tutunari, au fost momiți de subvenția chiar de 6 ori mai mare decât la alte culturi. „Pare o sumă colosală, dar nu e! Investiția este mare, munca este multă, iar la final te trezești că pe un kilogram de tutun uscat primești maximum 3 lei. Dar puțini primesc atât. Media este de 1,7 lei/kg. Iar ca să scoți un kilogram de tutun uscat ai nevoie de 6-7 kilograme de tutun proaspăt.”

Un singur procesator autorizat
Sunt câteva unități de prim-procesare autorizate de Ministerul Agriculturii. Singura din țară este, însă, la Zimnicea și este parte a grupului Interagro, patronat de Ioan Niculae, aflat la această oră încarcerat la Penitenciarul Găești în dosarul „mită pentru PSD”. De aici, tutunul din Dolj pleacă spre Polonia, Italia și Bulgaria. În jur de 300 de cultivatori din țară au contracte cu Rom Ital SA de la Zimnicea.

Cultivatorii nu sunt sprijiniți de stat
Danețenii se plâng, însă, că sunt exploatați de firma zim n iceană atâta vreme cât prețurile la achiziție rămân la un nivel hilar. „Păi, o altă firmă de procesare este în Ungaria. Înțelegem, calitatea tutunului românesc nu este ca a celui unguresc sau italienesc. Da, subvenția la noi pare imensă față de legume, de exemplu, dar în Ungaria ea ajunge la 4.000 euro/ha.

Plus că tutunul unguresc se cumpără cu 4 euro/kg. Practic, agricultorul rămâne cu profit echivalentul subvenției”. În plus, cultivatorii maghiari fac aproape totul mecanizat, mult mai eficient și cu costuri optime pentru un profit motivant. Cultivatorii de tutun din Ungaria primesc subvenții mari, dar acestea sunt construite cu cap. Ministerul de resort vecin știe că producătorul are nevoie de forță de muncă. Îi cere contribuții sociale agricultorului. Dar îi și acoperă prin subvenție aceste costuri.

Seceta a făcut scrum tutunul și pe plantațiile din satele din Moldova
Seceta prelungită din Moldova a dat peste cap planurile tutunarilor din zonă. Soiul de tutun cultivat în România este unul care are nevoie de condiții speciale pentru ca frunza să devină la final de un roșu ciocolatiu.

Soiul Burley, cultivat preponderent la noi, se usucă în aer liber la umbră, în condiții de umiditate optime. Și cum în Vaslui seceta a ținut 80 de zile, în lipsa unui sistem de irigații, tutunarii s-au uitat cum vremea le calamitează culturile. Unul dintre principalii cultivatori din Pungești, Doru Petrilă, spune că recolta anul ăsta este distrusă în proporție de 95%.

Abia dacă am adunat câteva kilograme de frunze uscate. Este dezastru. Mi-a mers bine ani la rând, dar, de data asta, cred că renunț la tutun. Mă reprofilez. Văd că, în zonă, colegii se ocupă de zootehnie.

Dorel Petrilă, cultivator: "Cei care cultivă tutun obțin maximum 2.000 de euro la hectar, însă munca și costurile cu lucrările și cu forța de muncă sunt la fel de mari. Fermierilor le rămâne un profit foarte mic, de multe ori zero"

Topul celor mai mari cultivatori în anul 2015
1. S.C SEEDS PROCESING SRL Teleorman
2. S.C ONEMAR ATICA S.R.L. Dolj
3. S.C. PITORESC PRODSERV S.R.L. București
4. S.C LES FLEURES SRL Ilfov
5. AVRAM LUCIAN (Vaslui)
 

×