Un termen controversat în context ideologic, globalizarea este fundamentul Uniunii Europene. În contextul actualei crize economice, globalizarea este mai mult decât un concept, devenind principiul de bază al funcţionării ţărilor membre UE. Acelaşi concept garantează şi libera circulaţie, venind în sprijinul muncitorilor români.
Mario Sepi, preşedintele Comitetului Economic şi Social European (CESE), susţine necesitatea continuării procesului de globalizare ca unică soluţie pentru Uniunea Europeană. “Fenomenul este prea puternic pentru a fi refuzat. Este atât de vast şi de profund încât poate fi cel mult tolerat, dar în nici un caz respins. Finanţele, economia, societatea, internetul, comunicaţiile, turismul, toate acestea formează un întreg inextricabil. Prima globalizare a început imediat după 1900, dar a fost blocată de primul război mondial. Acum, însă nu mai este posibil un război mondial. Cred că globalizarea pe toate planurile e greu de oprit. Această criză este importantă pentru că schimbă hegemonia culturală în întreaga lume. Se vorbeşte despre “religia pieţei” care are, la rândul său, regulile proprii, explică preşedintele Sepi. În perioada 22-23 ianuarie, Mario Sepi va susţine o conferinţă pe această temă, în cadrul căreia va dezvolta mai multe aspecte ale fenomenului, în contextul crizei economice actuale.
ROMÂNI ÎN EUROPA
Se poate spune că fenomenul globalizării economice apără şi
interesele românilor plecaţi să muncească în alte ţări europene, tocmai pentru
că, cel puţin teoretic, nu se pot închide graniţele. “Libera circulaţie a forţei
de muncă este unul dintre fundamentele Uniunii Europene”, subliniază Mario
Sepi, adăugând că există şi câteva excepţii, la nivel social, în cazul ţărilor
unde problemele populaţiei ar putea împiedica libera circulaţie. “Adevărata
problemă este de a se evita intrarea în circuitul muncii la negru şi în
circuitul criminalităţii, dacă luăm ca exemplu Italia. Împiedicarea intrării în
ţară a muncitorilor români nu este posibilă. Se poate intra într-un milion de
moduri. Problema este de a reglementa situaţia, de a nu se mai munci fără înregistrare,
fără drepturi. Pe plan economic, fără îndoială, cererea de forţă de muncă este
mai mică în ultimii ani şi sunt mulţi muncitori italieni sau spanioli care încearcă
să intre pe piaţa muncii, deci a crescut concurenţa. Dar nu trebuie folosită
criza pentru a se face discriminări”, mai explică preşedintele CESE. Mario Sepi
deplânge alunecarea unora dintre politicieni spre respingerea străinilor.
Xenofobia şi rasismul au dus la izbucnirea celui de-al doilea război mondial,
după o perioadă de criză economică puternică din perioada interbelică. Iar
capitalul electoral este foarte uşor de câştigat cu astfel de idei şi acum, ca şi
atunci. De data aceasta, victimele ar fi românii şi bulgarii în primul rând,
cele două ţări fiind ultimele intrate în Uniune. Spre norocul nostru, cauza ne
este apărată, cel puţin teoretic, tocmai de principiile care stau la baza funcţionării
Uniunii Europene. “Pierderea locurilor de muncă este clar că naşte teama de a
intra în concurenţă cu alţii pe piaţa muncii, dar problema e de a nu se folosi
acest moment de criză pentru a face discriminări şi de a împiedica românii să
circule liber. Este un rasism de ordine economică. După mine, problemele
economice şi sociale se rezolvă în timp, dar ceea ce nu se rezolvă este modul în
care acestea sunt folosite ca pretext politic cu scop electoral”, mai spune
Sepi.
DE LA TEORIE LA PRACTICĂ
Problemele pot apărea însă, dacă autorităţile unei ţări vor
să se opună cu orice preţ. “Oficial, românii nu pot fi opriţi să muncească în
alte ţări europene, însă din punct de vedere administrativ e posibil. Devine
din ce în ce mai dificil de obţinut permisul de şedere şi dreptul de muncă.
Sunt proceduri administrative care pun piedici, însă sper să se rezolve această
situaţie la nivelul Uniunii Europene, deoarece situaţia contravine chiar
naturii sale. Libera circulaţie în Europa este un element constituţional. Dacă
aceasta se elimină, nu mai putem vorbi despre o Uniune Europeană. O situaţie
asemănătoare este NAFTA (North American Free Trade Area – Zona Comerţului Liber
din America de Nord, acord semnat la 17 decembrie 1992 între SUA, Canada şi
Mexic – n.r.). Dar pot fi şi alte politici de acest tip. Spre exemplu, în
Italia, la Brescia, s-a decis să se acorde ajutor social numai cetăţenilor
italieni, ceea ce constituie o discriminare. Dar aceasta este o decizie a
regiunii Brescia. Am amintit acest episod, deoarece principiul liberei circulaţii
este fundamental. Noi trebuie să venim cu instrumente pentru combaterea
discriminării. UE are un mediator la nivel european care rezolvă această
problemă”, explică Mario Sepi. Poziţia preşedintelui CESE este încurajatoare, însă
dacă instrumentele pentru combaterea discriminării nu vor fi eficiente, noul
curent de xenofobie economică va pune în pericol însăşi existenţa Uniunii
Europene.