x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Un an de la aderare - Bilanţul economiei

0
Autor: Jurnalul National 30 Noi 2007 - 00:00

Romănia europeană nu poate să-şi proiecteze imaginea in viitor prin aplicarea unui proiect naţional de transformare structurală post-aderare, care să treacă de hăţişul birocratic european şi care să valorifice eficient fondurile structurale şi de coeziune, se arată intr-o analiză realizată pentru Jurnalul Naţional de Andreea Vass, cercetător la Institutul de Economie Naţională.

Romănia europeană nu poate să-şi proiecteze imaginea in viitor prin aplicarea unui proiect naţional de transformare structurală post-aderare, care să treacă de hăţişul birocratic european şi care să valorifice eficient fondurile structurale şi de coeziune, se arată intr-o analiză realizată pentru Jurnalul Naţional de Andreea Vass, cercetător la Institutul de Economie Naţională.

"Ne-am impiedicat repede de politicianisme ilare şi ţinte de inflaţie, căzănd pe o scală inferioară a riscului de ţară, chiar in primul an al statutului de ţară membră a UE. Ne-am amputat parte semnificativă din avantajele competitive externe, iar bulgărele deficitului comercial se rostogoleşte nestingherit", se arată in bilanţul economiei romăneşti la un an de la aderarea la UE. Fondul pierderii de competitivitate ţine de doi factori principali: efortul la export (exprimat ca raport procentual intre valoarea exportului şi cea a producţiei interne) estimat la circa 16% in 2007 şi superioritatea ratei de penetrare a produselor străine pe piaţa internă, de 22%. Doar cursul de schimb işi "revine" in tuşa sa corectivă şi conjuncturală, ca să mă raportez la recentul comunicat de presă al Ministerului Economiei, fără a aminti in nici un fel că deprecierea induce efectul final de sărăcire a populaţiei.

Bilanţul performanţelor economice romăneşti la aproape un an de la aderare

Frustrările celor care au de recuperat cel puţin 30 de ani faţă de nivelul mediu de dezvoltare economică a UE-27 (adică a aproape jumătate de miliard de europeni) par a fi alinate de reparaţiile morale şi pecuniare ale memorabilului 1 ianuarie 2007. Autopsia economiei acestui an subliniază din nou neputinţa şi ignoranţa noastră ca stat membru, monocromia politicilor economice extensive la romăni, alimentăndu-ne in continuare lipsa de calitate şi performanţă.


Romănii, cu ale lor interese de moment, au dat urgent naştere unor noi strategii individualiste de supravieţuire. Suntem alergici la orice efort care presupune cooperare şi solidaritate. Romănia europeană nu poate astfel să-şi proiecteze imaginea in viitor prin aplicarea unui proiect naţional de transformare structurală post-aderare, care să treacă de hăţişul birocratic european şi care să valorifice eficient fondurile structurale şi de coeziune. Ne-am impiedicat repede de politicianisme ilare şi ţinte de inflaţie, căzănd pe o scală inferioară a riscului de ţară, chiar in primul an al statutului de ţară membră a UE. Ne-am amputat parte semnificativă din avantajele competitive externe, iar bulgărele deficitului comercial se rostogoleşte nestingherit. Fondul pierderii de competitivitate ţine de doi factori principali: efortul la export (exprimat ca raport procentual intre valoarea exportului şi cea a producţiei interne) estimat la circa 16% in 2007 şi superioritatea ratei de penetrare a produselor străine pe piaţa internă (producţie + import - export), de 22%. Doar cursul de schimb işi "revine" in tuşa sa corectivă şi conjuncturală, ca să mă raportez la recentul comunicat de presă al Ministerului Economiei şi Finanţelor, fără a aminti in nici un fel că deprecierea induce efectul final de sărăcire a populaţiei.
In definitiv, ne-am abătut grav de la cele trei condiţii esenţiale pentru productivitatea, competitivitatea şi bunăstarea noastră:
1.   mai puţină legislaţie şi mai multă stabilitate a legilor,
2.   mai puţină fiscalitate şi mai multă libertate,
3.   mai puţină birocraţie şi mai multă piaţă.


Fixarea acestor trei ţinte şi nu aplicarea a sute de pansamente haotice ar fi putut imbunătăţi fără echivoc calitatea mediului de afaceri şi competitivitatea naţională, aproape imobile faţă de anul trecut in clasamentele internaţionale ale Băncii Mondiale, Heritage Foundation sau World Economic Forum pentru anul 2007. In jurul acestor trei condiţii trebuia să reconstruim societatea romănească europeană. Ele au capacitatea de ardere mai rapidă a decalajelor economice care ne despart de occident şi care ne aruncă acum invariabil la periferia marii majorităţi a performanţelor economice şi sociale europene. Tot ele pot depăşi şi riscul imitaţiei oarbe a paradoxurilor perpetuate in politicile europene chiar şi după revizuirea Strategiei de la Lisabona. Cu atăt mai mult cu căt actuala Uniune cu 27 de ţări membre a consfinţit - printr-un Tratat de Reformă in loc de o Constituţie - renunţarea la proiectul unui supra-stat, al unei Europe federale, pe fond la proiectul coeziunii politice totale, in favoarea unei "unităţi in diversitate" aplicată stricto sensu. Acelaşi Tratat a sacrificat, sub presiunile Preşedinţiei franceze, raţiunea economică a concurenţei libere şi nedistorsionate pe piaţa unică. Să nu ne mire deloc că, in aceste condiţii, chiar perspectiva depăşirii blocajelor comunitare in calea productivităţii şi competitivităţii europene - care se traduce intr-un venit mediu al unui european la puţin peste jumătate din cel al unui american - va necesita peste jumătate din efortul Romăniei pentru atingerea mediei europene.


In absenţa acţiunilor concrete in cele trei direcţii strategice, optimismul nu-mi poate fi alimentat nici de cele 6 miliarde de euro ale investiţiilor străine directe in primele zece luni ale anului 2007 (care acoperă 40% din deficitul de cont curent actual), nici de creşterea salariului mediu net in lei cu o cincime (care ajustată cu indicele preţurilor de consum scade la 14%), nici a productivităţii muncii cu peste 10%, nici de rata şomajului inregistrat de sub 4% pe primele nouă luni. Ne apropiem doar ceva mai repede de o economie similară cu cea a Poloniei, faţă de care intărzierile s-au redus de la 6 la 3 ani in termenii convergenţei nominale şi de la 8 la 5 ani pentru convergenţa reală.


Plătim in continuare tribut toleranţei faţă de pieţele ineficiente, faţă de costurile de tranzacţionare şi preţurile excesive, faţă de dominanţa sectorului public asupra unei treimi din economia romănească - pe fondul veritabilului dezinteres faţă de concurenţa eficientă. Producţia industrială a crescut cu 5,8% pe primele trei trimestre. Cifra de afaceri in construcţii continuă fulguranta sa creştere cu incă 34%, iar cea a comerţului cu amănuntul cu alte 17,4% in aceeaşi perioadă. Anul agricol este insă dezastruos, cu 70% mai slab ca anul trecut, relevă date recente ale INS.


Cert este că ipotezele pe care s-a construit proiectul de buget al anului 2008 sunt deja semnificativ depăşite. Economia reală ne semnalează, aşadar, că e nevoie de o revizuire in jos a PIB şi in sus a inflaţiei pe următorii ani. Cei de la FMI spun in Raportul asupra perspectivelor economiei mondiale că ritmul de creştere economică se reduce la 6,3% in acest an, de la 7,7% in 2006. Potrivit insă autorităţilor romăne de profil se aşteaptă o majorare a PIB cu doar 6-6,1%, din cauza secetei şi a agriculturii incă nerestructurate. In acelaşi timp, proiectul de buget pentru 2008, aprobat de Guvern, rămăne construit pe o estimare de creştere economică de 6,5%, o inflaţie de 3,8%, o creştere a salariilor la 12,3%, un salariu minim de 450 RON, un deficit bugetar de 2,7% din PIB, un deficit de cont curent de 13,3% din PIB şi un curs de 3,18 lei pentru un euro. Toate acestea sunt deja istorie. O istorie insă care nu modifică prognoza CNP care consideră că, in condiţiile unei absorbţii corespunzătoare a fondurilor comunitare şi a unui mediu extern fără crize majore, Romănia va ajunge la orizontul anului 2013 la un nivel de dezvoltare situat la 50% din media UE, iar un an mai tărziu indeplinirea criteriilor de convergenţă vor favoriza trecerea la moneda euro.

  • Andreea Vass

Cercetător, Institutul de Economie Naţională

Â

Â

Propunere - Taxa auto trebuie restituită

Guvernul romăn trebuie să dea inapoi banii incasaţi din taxa auto de prima inmatriculare, a spus comisarul pentru Impozite şi Uniune Vamală, Laszlo Kovacs, intr-un interviu la RFI. Comisarul a discutat cu premierul Călin Popescu Tăriceanu despre taxa de primă inmatriculare, considerată discriminatorie de Comisia Europeană. Chiar dacă Guvernul de la Bucureşti va modifica legislaţia conform cerinţelor Comisiei Europene, banii incasaţi din taxa de primă inmatriculare trebuie daţi inapoi. Kovacs a dat exemplul Ungariei, care a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiţie in urma unei situaţii asemănătoare.

  • Elena Stan
Citeşte mai multe despre:   economic,   economiei

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet

A fost încheiat contractul pentru e-tiketing. Pasagerii vor putea călători cu mai multe trenuri folosind un singur bilet
Călătorii vor putea să schimbe mai multe trenuri pe baza unui singur bilet, chiar dacă garniturile aparțin unor operatori feroviari diferiți în următorii doi ani, potrivit proiectului "Sistem integrat,...

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român

Terenul Romexpo, o afacere de miliarde. Încercare de devalizare a statului român
Inițiativa legislativă care stipulează cedarea cu titlu gratuit a 46 de hectare de teren care aparține Romexpo este o încercare inacceptabiilă de a devaliza statul român cu jumătate de miliard de euro,...

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați

ARB: Atenție la plățile online. În caz de fraudă, banii nu pot fi recuperați
Clienții sunt sfătuiți de bănci să fie atenți la plățile online deoarece în caz de fraudă, acestea nu pot recupera banii clienților dacă tranzațiile sunt efectuate cu autentificare strictă, potrivit...

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei

A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei
A fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Sighișoarei, transmite  Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Valoarea estimată a contractului se...

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021

Deficitul de cont curent explodează. A crescut cu peste 107% în primele patru luni din 2021
Contul curent al balanţei de plăţi a ajuns la un deficit de 4,710 miliarde de euro în primele patru luni ale acesui an, cu 107,12% mai mare față de aceeași perioadă din 2020, când s-a situat...

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021

Afacerile din industrie au crescut cu peste 20% în primele patru luni ale anului 2021
Afacerile din industrie a crescut cu 20,8% în primele patru luni ale anului 2021, față de perioada ianuarie-aprilie 2020, arată datele INS. Avansul se datorează industriei prelucrătoare...

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”

Corina Crețu: ”Statul român, prin PNRR, nu a oferit IMM-urilor nimic pe partea de granturi”
Galerie Foto Organizația Femeilor Antreprenor din UGIR (OFA UGIR) a susținut la Tulcea, la sfârșitul săptămânii, conferința națională ”Investițiile private încotro? Cum finanțăm viitorul agriculturii și al...

Comenzile din industria prelucrătoare au crescut cu peste 21% în primele patru luni ale anului

Comenzile din industria prelucrătoare au crescut cu peste 21% în primele patru luni ale anului
Noile comenzi din industria prelucrătoare au crescut cu 21,8% în intervalul 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, raporta la aceeași perioadă de anul trecut, arată datele INS. Acestea s-au...

Abonamentul medical, cel mai cerut beneficiu la angajare 

Abonamentul medical, cel mai cerut beneficiu la angajare 
Galerie Foto Ultimele date statistice arată că în România sunt 1.620.000 de abonamente medicale oferite de companii angajaților, iar numărul doritorilor este în creștere, mai ales după pandemie, când sistemul sanitar și-a...

Fondurile de investiții bagă bani în ce au blocat guvernele României

Fondurile de investiții bagă bani în ce au blocat guvernele României
Galerie Foto Din 2017, cabinetele medicale au fost ocolite de la finanțările nerambursabile, fie din fonduri europene, fie din fonduri guvernamentale. În timp ce programele pentru start-up au dat bani unor firme cu șanse destul...

Preţul energiei pe bursă a crescut cu peste 140%, în mai 2021 faţă de anul trecut

Preţul energiei pe bursă a crescut cu peste 140%, în mai 2021 faţă de anul trecut
Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM (Piaţa pentru Ziua Următoare - PZU) a avut o medie de 289 lei pe MWh în luna mai 2021, cu 140,6% mai mult faţă de preţul înregistrat în aceeaşi lună a...

CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în 2021

CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în 2021
CFR Călători vrea să repare 239 de vagoane în acest an. Acum se află în circulaţie 1.014 vagoane, a anunţat, directorul general al companiei, Ovidiu Vizante. "La momentul acesta avem mai multe v...

Isărescu: Mesajul principal şi permanent al BNR este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei

Isărescu: Mesajul principal şi permanent al BNR este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei
Mesajul principal al Băncii Naţionale a României este de parteneriat durabil şi robust cu Banca Naţională a Moldovei, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la ceremonia de semnarea a noului...

Care este rolul promovării SEO pentru o afacere online?

Care este rolul promovării SEO pentru o afacere online?
Promovarea SEO are ca principal scop creșterea vizibilității unui website pentru motoarele de căutare, dar și creșterea numărului de conversii.   Acest lucru se poate face prin optimizarea paginilor...

Salariul mediu net a crescut nesemnificativ în aprilie 2021

Salariul mediu net a crescut nesemnificativ în aprilie 2021
Salariul mediu net a fost 3.561 lei în luna aprilie 2021, mai faţă de luna precedentă cu 14 lei (+0,4%). Cel mai mult a crescut în tehnologia informaţiei (8.671 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi...
Serviciul de email marketing furnizat de