Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toate participaţiile statului din energie vor fi adunate într-un mega-conglomerat de 10 miliarde de euro care ar urma să conţină toate participaţiile statului din domeniul energetic şi care va derula investiţii mari în domeniu, potrivit unui proiect de lege realizat de trei deputaţi PSD.
Potrivit proiectului, Fondul Român de Investiţii Strategice în Energie şi Resurse Energetice S.A va deţine participaţiile statului de la cele mai valoroase companii din portofoliul său, respectiv, Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Rompetrol Rafinare, Petrom, Conpet, Oil Terminal, Electrica, Transelectrica, Electrocentrale Bucureşti şi Complexul Hunedoara, scrie Economica.net. De asemenea, vor fi prezente şi participaţiile de la o serie de companii privatizate, unde statul este acţionar minoritar, precum GdF Suez Energy România, E.ON Energie sau E.ON Gaz Distribuţie.
Practic Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) se va transforma din instituţie în companie şi, în consecinţă, nu va mai trimite dividendele la bugetul statului, ci le va investi. Ministerul Economiei va fi acţionarul principal iar Ministerul Energiei va ajunge să gestioneze doar politicile din domeniu, nu şi companiile.
Găurile negre
Pe lângă companiile profitabile, proiectul include şi gestionarea de către acest fond a unor "găuri negre" clasice ale economiei, precum Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Societatea Naţională a Cărbunelui şi Uzina Termoelectrică Midia. Proiectul este susţinut de către deputaţii Dumitru Chiriţă, Marin Gheorghe şi Florin Tătaru, toţi trei membri ai Comisiei de Industrii şi Servicii.
„|nfiinţarea unui asemenea fond este mai mult decât necesară proiectelor de investiţii şi retehnologizare în domeniul energiei şi contribuie la garantarea securităţii energetice a României“, scrie Chiriţă pe blogul său.
Cu toate acestea, este greu de închipuit că Fondul Proprietatea nu se va opune, mai ales că se combină entităţi profitabile cu altele aflate pe pierdere. Pe de altă parte, proiectul va da total peste cap angajamentele luate de România în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI), care prevede listări bursiere pentru Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Romgaz şi Complexul Oltenia.
De la Niţă la Chiriţă
Mai mult, ministrul Energiei, Constantin Niţă, are şi el o altă viziune decât cea a FMI. Niţă a spus recent că statul va relua proiectul de reorganizare a sectorului de producţie de energie electrică, vizând crearea de companii puternice la nivel regional, care să utilizeze un mix de resurse, proces care va implica inclusiv divizarea Hidroelectrica.
El a adăugat că trebuie creat un mix care să permită tutror companiilor să pornească de pe poziţii de egalitate, "indiferent de costuri şi cine ne critică". Niţă a dat ca exemplu pentru ideea sa Marea Britanie, unde există mai multe companii cu mix diferit de resurse, în vreme ce Chiriţă a adus ca exemplu pentru fondul său Franţa şi Spania. Hidroelectrica este în acest moment în insolvenţă; un proiect asemănător de divizare a companiei a fost încercat în 2009 de către fostul ministru al Economiei Adriean Videanu şi a capotat în urma luptelor din justiţie cu sindicaliştii şi Fondul Proprietatea.
Pentru că este vorba despre un fond de investiţii, noua companie trebuie înregistrată la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Dacă proiectul de lege va fi votat de Parlament toate societăţile ce vor face parte din Fond trebuie să-şi schimbe actul constitutiv. |n cazul în care va fi format, Fondul va fi cea mai mar companie din România.
Dumitru Chiriţă este preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate Univers.
Inflaţie de fonduri: Fondul Proprietatea 2, la nivel imobiliar
România nu duce în aceste zile lipsă de idei. Parlamentarii liberali urmăresc la rândul lor crearea unui alt fond, prin care să fie despăgubiţi în ultimă instanţă cei care nu vor reuşi să obţină imobilele revendicate. Acesta ar fi numit "Fondul Proprietatea 2", potrivit senatorului Tudor Chiuariu.
"E una dintre posibilităţile pe care le analizăm de asemenea să constituim un Fond Proprietatea 2 şi cei care nu vor putea beneficia de imobile, fie restituite în natură, fie prin acel sistem de compesare cu puncte şi prin participarea la licitaţie organizată din Fondul National de Imobile, să fie despăgubiţi într-o ultimă instanţă prin acţiuni la Fondul Proprietatea 2", spunea recent parlamentarul PNL.
Guvernul intenţionează angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aiba loc la 19 martie. Noua lege vine după ce emiterea titlurilor de despăgubire este suspendată de facto de mai bine de un de zile. Motivul: statul nu mai are ce acţiuni să dea la Fondul Proprietatea. ﾎn luna aprilie expiră termenul de 18 luni acordat de CEDO, prin care statul român era obligat să găsească soluţii pentru despăgubirea foştilor proprietari.
Premierul Victor Ponta declara în ianuarie că mai sunt solicitări care totalizează 8 miliarde de euro. Până în acest moment România a alocat despăgubiri de 5 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro prin Fondul Proprietatea şi 1 miliard de euro în bani gheaţă.
