Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Salariul mediu net din România îţi permite să cumperi 18 coşuri cu alimente de bază care includ câte un kilogram de carne, lapte, brânză, fructe, băuturi şi un pachet de ţigări. Un bulgar poate numai 16, iar un ungur 20. Mult mai bine o duc polonezii şi cehii, care-şi permit 39 de coşuri, respectiv 32. Să nu mai vorbim de nemţi, care pot să-şi ia de trei ori mai multe alimente decât noi. La fel ca și ceilalți locuitori din vechea Europă.
Preţul produselor alimentare este sensibil egal în toată Uniunea Europeană. Diferenţa între costul coşului de consum al unui neamţ (39,64 de euro) şi cel al unui român (23,94 euro) este de numai 15,7 euro. O nimica toată dacă ne uităm la valoarea salariilor. Un neamţ câştigă, în medie, 2.300 de euro, adică de cinci ori şi jumătate mai mult decât un român.
Potrivit ultimelor date de la Statistică, în luna octombrie 2015, salariul mediu net în România a fost 1.871 de lei, ceea ce înseamnă 422 de euro, la un curs mediu de 4,4 lei/euro, publicat de BNR pentru anul 2015. Este al doilea cel mai mic câştig salarial mediu din UE, după bulgari, care încasează lunar 399 de euro. În Polonia, cea mai dezvoltată ţară din regiune, salariul mediu net este de 751,29 de euro.
Salarii mici, impozite mari
Singura soluţie pentru a ieşi din această stare de sărăcie este majorarea salariilor având în vedere că mâncarea costă aproape la fel în toată Uniunea Europeană. „Materia primă are acelaşi preţ în toată Europa, iar toate celelalte costuri cu materiile prime, cu gazele, cu combustibilul şi toate ingredientele care intră într-un produs alimentar sunt asemănătoare ca preţ”, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA). Acesta adaugă că micile diferenţe dintre preţurile din ţările din Europa de Est şi cele din vechea Europă provin din costul forţei de muncă, al chiriilor pentru spaţiile comerciale, din adaosuri comerciale şi din impozitele pe care le iau statele.
Sindicaliştii susţin că nu putem să ne creştem puterea de cumpărare decât dacă preţurile rămân la acelaşi nivel şi cresc veniturile populaţiei, prin scăderea fiscalităţii pe forţa de muncă. „Statul trebuie să oblige firmele ca toate scăderile de impozite de care beneficiază să ajungă într-o anumită proporţie şi la salariaţi. S-a redus cu 5% contribuţia la asigurări sociale la angajatori, s-a redus TVA-ul, însă banii rămân la firme şi nu se vor transfera în niciun fel şi la salariaţi. Statul este cel care trebuie să intervină şi să condiţioneze ca o parte din aceste avantaje să ajungă şi în creşteri de salarii”, spune Frumosu.
Peste 80% din mâncarea din România este produsă de companii multinaţionale care prin politica pe care o au uniformizează şi apropie aceste preţuri. Acelaşi lucru fac şi marile lanţuri de retaileri care vând în toată zona.
Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA
Care sunt veniturile medii (euro/lună)
România 422,15
Bulgaria 398,99
Ungaria 512,54
Polonia 751,29
Cehia 883,63
Spania 1.376,30
Italia 1.664,93
Germania 2.303,28
