Viermii de matase si-au mancat malaiul

Romania, altadata tara cu traditie in producerea de matase, nu mai face fata concurentei cu preturile de dumping ale chinezilor. La ora actuala, sericicultura autohtona se rezuma la o singura firma de profil, ocupata cu precadere cu pastrarea patrimoniului genetic si cu reproducerea materialului biologic.

SOARTA. Altadata niste glorii ale industriei romanesti, viermii de matase nu mai intereseaza aproape pe nimeni

Dupa 1990, sericicultura a cunoscut un declin accentuat, productia actuala de gogosi de matase insemnand aproximativ 0,1% raportat la cea din 1989, de 1.894 de tone. Aceasta situatie a fost generata de defrisarea suprafetelor cu duzi ca urmare a retrocedarii terenurilor. Astfel, din cele aproximativ 5.000 de hectare cu plantatii intensive cu duzi pitici existente in anul 1989, au mai ramas numai circa 100 hectare. Incetarea activitatii a 19 societati comerciale din cele 20 existente in 1991, lipsa retelei (centrelor) zonale de distributie a oualor de viermi de matase si de colectare a gogosilor au fost tot atatea motive pentru care s-a ajuns la aceasta situatie de criza.

TARA FARA TESATORII. In momentul de fata, in Romania, tara traditionala in producerea de matase, nu se mai arata nimeni interesat de acest sector. "Ne gasim in situatia posibilitatii producerii matasii, a puietilor, insa nu avem posibilitatea colectarii si prelucrarii acesteia", ne-a declarat Dumitru Dogaru, directorul Sericarom SA, unica firma de profil din Romania. Multi se imbraca in haine de matase naturala, insa putini cunosc faptul ca in tara nu mai exista tesatorii. Firmele care mai produc articole vestimentare din astfel de material prefera sa cumpere tesaturi de matase din import, din China in special, de calitate mai proasta, dar care sunt comercializate la preturi de dumping. "Select", ultima tesatorie specializata in prelucrarea matasii, s-a privatizat si si-a schimbat domeniul de activitate. De asemenea, "Matasea populara", care apartine Armatei si folosea matasea pentru producerea de parasute, s-a reprofilat pe fibra sintetica.

Preocuparile din acest sector vizeaza pastrarea patrimoniului genetic si reproducerea materialului biologic. Inainte de 1990, statisticile internationale plasau Romania, stat fondator al Comisiei Sericicole Internationale, pe locul sase in lume si pe locul doi in Europa la productia de gogosi de matase. In prezent, prin Sericarom, detinem ca patrimoniu genetic 65 de rase de viermi de matase si 59 de soiuri de duzi, din care unele sunt unice in lume.

CHINEZARII. Fiindca nu exista posibilitatea prelucrarii firului de matase in tesatorii, se incearca exportarea productiei. Aici, problemele vin in primul rand din partea concurentei neloiale a Chinei, care practica un pret pe kilogramul de gogosi de matase de 17 dolari. Pe piata externa, un kilogram de gogosi de matase costa 30,32 dolari, iar costul minim practicat de Romania este de 24 dolari. Mai jos de acesta nu se mai poate vorbi de profit. In asemenea situatie, desi inferioara calitativ, este preferata matasea chinezeasca. In ultima perioada, Sericarom exporta oua de viermi de matase in Grecia, tara aflata in curs de dezvoltare in acest domeniu, obtinand pe kilogramul de oua un pret de 600 euro. Pe piata interna, pentru valorificarea gogosilor de matase, pretul de vanzare catre centrele de colectare este de 100.000 lei/kilogram, crescatorilor fiindu-le acordata si o subventie de 20.000 lei/kilogram.

STIMULARE. Ministerul Agriculturii a propus acordarea unei subventii de 400.000 lei/cutia de 10 grame de oua de viermi de matase producatorilor agricoli care livreaza minimum 20 kilograme de gogosi crude pentru fiecare cutie de 10 grame. Cu toate ca ploile si timpul racoros din lunile mai si iunie anul curent au fost nefavorabile cresterii viermilor de matase, sunt crescatori care au obtinut peste 20 de kilograme de gogosi crude pe cutie, stabilit prin legislatie. Exista, de asemenea, fonduri SAPARD alocate sericiculturii. Sprijinul financiar acordat consta in construirea, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor pentru producerea, uscarea si procesarea produselor de matase; achizitionarea de echipamente si unelte noi pentru cresterea viermilor, procesarea si marketingul produselor de matase la nivelul firmei; infiintarea de plantatii de duzi, cuprinzand achizitionarea materialului saditor si plantarea acestuia. S-a alocat de asemenea, suma de 1.287,5 milioane de lei de la bugetul de stat pe anul 2004, destinata finantarii unor cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al viermilor de matase.

"Incet, incet, incepe sa se miste ceva. Pana in 2003 nu mai pomenea nimeni de sericicultura. Pentru anul viitor se prevede marirea fondurilor alocate cercetarii si, pentru prima oara, se vor da subventii pentru cultivarea unei plantatii de dud de minimum jumatate de hectar", a mai spus Dumitru Dogaru.

In vederea adoptarii si implementarii acquis-ului comunitar in sectorul cresterii viermilor de matase, la Ministerul Agriculturii a avut loc, in perioada 9-11 decembrie 2003, reuniunea TAIEX cu expertii Uniunii Europene privind instruirea specialistilor romani si prezentarea reglementarilor Uniunii Europene pentru sericicultura. S-a ajuns la concluzia ca, in zona Balcanilor (zona cu potential sericicol), sa se realizeze un proiect comun pentru infiintarea si functionarea unei "banci de gene" si ameliorarea soiurilor de dud. Pentru locatia acestei actiuni sansa mare o are Romania, avand cel mai mare potential in acest domeniu. "Exista in momentul de fata tot mai multi doritori sa puna pe picioare o crescatorie de viermi de matase. Situatia aceasta se datoreaza si faptului ca materialul biologic este pus gratuit la dispozitia crescatorilor", a adaugat Dumitru Dogaru.

PARAMETRII AFACERII

Conform datelor oferite de Dumitru Dogaru, pentru infiintarea unei crescatorii e nevoie de o cladire sau o incapere care sa poata fi aerisita si care sa nu fie umeda, sa aiba ferestrele orientate spre nord-est. Pentru o cutie de 10 grame de oua este necesar un spatiu de 30 de metri patrati. Pe un hectar de teren pot fi plantati circa 8.000 de puieti de dud, care se comercializeaza intre 35.000 si 50.000 lei bucata. Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 de grame de oua/serie. Perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-august si pot fi crescute doua serii de viermi de matase. De la iesirea din ou pana la urzirea gogosii viermele are nevoie de 35-40 de zile, dupa care urmeaza un timp optim de recoltare de aproximativ trei zile. Urzirea gogosii este facuta in 72 de ore, dupa care urmeaza alte patru zile pentru intarirea acestora. In total sunt cinci faze de crestere, despartite prin patru perioade de somn.

Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ 2 kilograme de gogosi, iar pentru cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de frunze. Matasea naturala, ca si produsele obtinute din ea au in prezent aplicabilitate nu numai in domeniul textil, firul de matase folosindu-se in electronica, in industria de panificatie, in aeronautica si in chirurgie.

Scrieti-ne!

Aveti afaceri banoase, afaceri ingenioase sau pe care le-ati inchis, pentru ca nu se potriveau stilului de viata al romanilor? Credeti ca merita sa afle mai multa lume de ele? Povestiti-ne experienta dumneavoastra, iar noi o vom spune mai departe cititorilor nostri (clientilor vostri). Va asteptam mesajele la adresele: victor.ciutacu@jurnalul.ro sau adrian.mihai@jurnalul.ro.