VIZITĂ LA WASHINGTON/Discuţii “de tatonare” cu Fondul Monetar

O delegaţie română se află la Washington pentru discuţii de tatonare cu FMI privind un acord. Autorităţile de la Bucureşti continuă totuşi să încline - cel puţin la nivel declarativ - către un sprijin financiar de la UE.

O delegaţie din care fac parte vicegurvenatorul BNR Cristian Popa şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, se află la Washington, unde poartă discuţii cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI). "Sunt discuţii de tatonare. Bineînţeles că se vorbeşte şi despre un acord, dar să nu vă aşteptaţi să se ajungă acum la vreo înţelegere", au declarat surse oficiale, citate de Mediafax. Drăgoi s-a aflat la finele săptămânii trecute la Bruxelles, unde a avut discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene privind un eventual împrumut pentru România. Ulterior, secretarul de stat în MFP a plecat direct la Washington. Acelaşi traseu l-a avut şi viceguvernatorul Cristian Popa. "Viceguvernatorul Cristian Popa se află la Washington, după ce a fost şi la Bruxelles, unde au loc discuţii şi analize preliminare despre situaţia României. De altfel, atât primul-mininistru, cât şi guvernatorul Isăresu s-au referit în declaraţiile recente la faptul că vor exista discuţii şi analize atât cu reprezentanţii Uniunii Europene, cât şi cu cei ai organismelor financiare internaţionale", a declarat şi Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.

Întrebat ieri de presă dacă România are o delegaţie la FMI pentru discutarea unui împrumut, premierul Emil Boc a declarat că discuţiile cu Comisia Europeană (CE) sunt singurele pe care Guvernul le are în prezent, în mod oficial. "Dacă va fi ceva oficial, voi anunţa. În acest moment avem discuţii cu Comisia Europeană, acestea sunt singurele discuţii pe care le purtăm oficial în momentul de faţă, în sensul că aşa cum şi preşedintele a fost ieri (duminică - n.r.) la Bruxelles, avem la nivelul CE discuţii cu partenerii noştri cu privire la posiblităţile şi modalităţile de finanţare a deficitului", a spus Boc.

Autorităţile române par a înclina către un sprijin financiar de la UE, care ar putea fi însă condiţionat de o înţelegere cu FMI, ca supervizor al politicilor economice. La finele lunii ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că România a informat CE de intenţia de a contracta un împrumut de 6-7 miliarde euro de la instituţia europeană, sub supravegherea Fondului.

CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ
Uniunea este împărţită între cei care vor un program unificat de sprijin pentru ţările afectate de criză din Europa Centrală şi de Est şi cei care aprobă ideea sprijinului individual. La summit-ul UE desfăşurat în urmă cu două zile la Bruxelles, Germania a minimalizat necesitatea pachetului de sprijin pentru Europa de Est propus de Ungaria, cu fonduri de 180 de miliarde de euro, întrucât situaţia economică a fiecărui stat este diferită. Cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat astfel altor lideri europeni, repectiv premierilor Cehiei, Mirek Topolanek, Estoniei, Andrus Ansip, Luxemburgului, Jean Claude Juncker, şi Suediei, Fredrik Reinfeldt, care consideră că un program de sprijin trebuie să vizeze statele cu probleme şi nu un bloc. "Nu cred că Europa de Est este o regiune specială, nu cred că este necesar să separăm mai multe ţări în cadrul UE; voi susţine un ajutor UE pentru ţările care au nevoie, nu unul special pentru Europa de Est", a declarat premierul ceh, Mirek Topolanek, a cărui ţară asigură preşedinţia UE.

Comisarul european pentru economie şi politică monetară, Joaquin Almunia, a dat şi el asigurări ieri că economiile din Europa Centrală şi de Est, care au resimţit mai sever efectele crizei, vor fi ajutate de comunitatea internaţională. "UE face eforturi uriaşe pentru a susţine ţările cele mai afectate de criză. Toate statele membre care au trecut printr-o explozie a pieţei creditelor se confruntă cu vulnerabilităţi similare. Totuşi, problema pare mai acută în unele cazuri", a arătat Almunia. El a declarat că statele din întreaga lume trec prin cea mai gravă criză globală din istoria recentă, iar unele ţări membre ale UE - care au aderat după 2004 - au fost afectate mai sever. Almunia a precizat că aceasta este prima criză sincronizată la nivel mondial şi totodată prima contractare simultană a comerţului şi produsului intern brut global din ultimii 62 de ani, respectiv din 1947 până în prezent.