Wilfried H. Lang - "Economia pierde 23 de milioane de dolari pe zi"

O analiză la rece a situaţiei din ţara in care Wilfried H. Lang, observator economic pentru zona Europei de Sud-Est, a trăit căteva decenii. De-a lungul anilor, analizele sale au fost publicate in mai multe ziare din Romănia. Acum, Lang revine pentru a trage semnale de alarmă, ca un ecou al ingrijorărilor europene.

Interviu - Wilfried H. Lang, observator economic pentru Europa de Sud-Est

O analiză la rece a situaţiei din ţara in care Wilfried H. Lang, observator economic pentru zona Europei de Sud-Est, a trăit căteva decenii. De-a lungul anilor, analizele sale au fost publicate in mai multe ziare din Romănia. Acum, Lang revine pentru a trage semnale de alarmă, ca un ecou al ingrijorărilor europene.

• Jurnalul Naţional: Dle Lang, cum se vede Romănia din Germania, din Europa de Vest?

Wilfried H. Lang: La 19 mai, cotidianul de mare tiraj Süddeutsche Zeitung din Germania a publicat un articol intitulat "Romănii au de ales intre ciumă şi holeră". Cam dură această comparaţie, totuşi nu prea departe de adevăr. Repunerea in funcţie a preşedintelui Băsescu a avut ca rezultat in primul rănd continuarea certurilor meschine şi a diferenţelor in mai toate sectoarele politice şi economice. Pe plan internaţional, tot acest spectacol a inceput să devină de-a dreptul ridicol, reliefănd totala lipsă de răspundere şi seriozitate a celor din conducerea ţării. Dacă pe plan politic ei au produs doar ilaritate şi uneori chiar batjocură, pe plan economic pierderile statului romăn sunt imense. Din calcule recente reiese că economia romănească suferă pierderi intre 20 şi 23 milioane de dolari pe zi. Şi aceasta nu prin corupţie, obişnuitele matrapazlăcuri, furturi şi inşelătorii de tot soiul, ci doar prin inactivitate, diletantism, lipsă de organizare şi nepăsare pe mai toate treptele ierarhiei sociale.

Citește pe Antena3.ro

O tânără care a făcut un test ADN ca să afle care este istoria familiei sale a făcut o descoperire șocantă despre bunica ei

• Intr-un articol pe care l-aţi publicat cu căţiva ani in urmă in presa romănească despre Romănia interbelică. Scriaţi că "miniştrii veneau din elita societăţii romăneşti, iar populaţia era harnică şi cumpătată. Salariile erau mari şi corupţia foarte redusă. Se muncea mult şi se fura puţin"...

Cred că aici se ascunde secretul, de ce corupţia in Romănia a luat o amploare ameţitoare in zilele noastre: salariile sunt extrem de mici, se munceşte puţin şi se fură mult! Nu se caută căştigul prin eforturi sporite, o producţie bine organizată cu un randament maxim calitativ şi cantitativ, ci doar prin pricopseală ordinară, rezultată din furturi, inşelătorii, abuzuri şi trafic de influenţă. De faptul că mulţi factori de decizie şi alţi demnitari nu posedă măcar un minim de educaţie civică corespunzătoare funcţiilor lor şi cei şapte ani de acasă.

Matrapazlăcuri ruşinoase

• Departe de a căuta scuze pentru fenomenul in sine, trebuie totuşi să analizăm cauzele şi sursa acestei ruşinoase evoluţii a lucrurilor...

Argumentul, cum că mai peste tot in lume ar exista corupţie, este parţial valabil. Nu numai in ţările Americii Latine, unde corupţia a devenit o componentă naturală a vieţii publice şi chiar un fundament al economiei cotidiane, dar şi in ţările Europei Occidentale se observă din ce in ce mai multă corupţie pe toate planurile. Diferenţa insă care se iveşte in acest context o reprezintă doar proporţia, răspăndirea şi frecvenţa cu care se produc asemenea scenarii.

• De ce?

Corupţia premeditată şi bine planificată in mod strategic, cu repercusiuni considerabile pentru economia naţională, este un capitol cu totul diferit, a cărei motivaţie şi bază de plecare nu pot fi comparate cu vameşul, care in schimbul unui pachet de ţigări străine trece cu vederea cele două sticle de coniac nevămuite. Combaterea acestei racile insă prin Poliţie, Parchet şi Justiţie, cu aceiaşi funcţionari prost plătiţi şi supuşi tentaţiei de a-şi completa leafa in mod ilicit, nu poate da roade şi nici nu are vreo perspectivă pe viitor. Nemaivorbind de crima organizată cu ierarhiile ei bine consolidate, sprijinite pe vechile cadre şi relaţii pănă in cele mai inalte cercuri ale oligarhiei actuale. Infiltrarea din ce in ce mai dinamică a unor elemente provenite in special din Orientul Apropiat şi cel Indepărtat, dar şi din alte părţi ale lumii, cu caracter mafiot, constituie un factor extrem de periculos chiar şi pentru cercurile politice superioare, care la un moment dat vrănd-nevrănd, vor juca după fluierul acestor bandiţi bine organizaţi. Ţigareta II, crahurile bancare, IMGB, Iaşi, Reşiţa şi alte matrapazlăcuri de tot felul sunt mostre concludente pentru această subminare a siguranţei economice naţionale.

• Combaterea corupţiei prin mijloace represive cu un aparat de stat demn de compătimire va rămăne o iluzie puerilă...

Aveţi dreptate.

Soluţii de rezolvare a problemelor

• Singura alternativă la această situaţie ar fi ridicarea nivelului economic, in special al industriei exportatoare de bunuri tehnice şi de mărfuri finite, alături de prestarea de servicii pe plan internaţional?

Aşa este. Trebuie atrasă atenţia marelui public şi a factorilor de decizie din Romănia că UE nu este doar un donator generos de fonduri de tot felul, ci şi un for tutelar foarte aspru, in special pentru sectorul agrar, care va impune o serie de măsuri neconvenabile şi chiar foarte costisitoare pentru economia romănească. Cred că ciobanii şi negustorii de produse lactate din Obor pot confirma pe deplin această stare de lucruri. Naivitatea cu care se tratează acest subiect in Romănia mă surprinde de fiecare dată cănd un ministru sau alt demnitar face declaraţii, din care reiese clar că nu a inţeles fondul lucrurilor şi dedesubturile parteneriatului cu UE. Atragerea de parteneri majori, mari miliardari şi concerne mondiale insă necesită o iscusinţă deosebită, de care Romănia nu a dat dovadă pănă in prezent sub nici o formă. Nemaivorbind de legislaţia confuză, infrastructura total depăşită şi oricum insuficientă, neseriozitatea pe toate planurile şi lipsa de coordonare şi organizare a aparatului administrativ al ţării.

• Cum va reuşi Romănia să se dezvolte?

Fără investiţii masive, un progres economic căt de modest cu salarii adaptate cheltuielilor de zi cu zi ale cetăţenilor, sărăcia va creşte in continuare, iar discrepanţa dintre diversele grupări şi categorii sociale va contribui şi mai mult la creşterea corupţiei in mai toate sectoarele economiei şi administraţiei de stat. Atăt timp căt lefurile şi pensiile vor fi de tip "Est", iar preţurile şi cheltuielile pentru hrană, energie şi intreţinere vor fi de tip "Vest", treburile nu vor putea evolua spre bine. In concluzie, se poate spune pe scurt: "Cu căt este mai mare sărăcia - cu atăt e mai mare şi corupţia!"

Â

CV de specialist

Wilfried H. Lang a trăit o mare parte a vieţii in Romănia. In perioada interbelică, dar şi in perioada comunistă. A fost deţinut in anii ’50 la lagărul de muncă de la mina de cărbuni Lonea din Valea Jiului. Tatăl său, care a lucrat la Astra Romănă, a fost ucis in aprilie 1952, după ce făcuse nişte planuri de detaliu pentru subsolurile Ministerului de Interne, clădirea fostului sediu al CC al PCR - azi Senatul Romăniei. In 1969, W.H Lang pleacă din Romănia la Viena, unde face studii economice pe care le continuă apoi in Germania, apoi la celebra Universitate Stanford, dar şi la Boston şi Texas. Intre 1974 şi 1998 a fost consilier şi observator economic la un consorţiu de companii petroliere. In prezent trăieşte in Germania, unde este consultant pentru Europa de Sud-Est.