Autostrada Moldovei şi metroul spre aeroportul Otopeni, cele mai mari proiecte de infrastructură de la început de 2023. Cât ne costă?

Ultimele şase loturi şi tronsoane din autostrada Moldovei, alături de linia de metrou către aeroportul Otopeni sunt cele mai valoroase proiecte de infrastructură contractate de la începutul anului 2023 până în acest moment, potrivit datelor transmise de reprezentanţii CNAIR şi ai Metrorex.

Contracte de achiziţii publice au fost atri­buite şi de CFR, operatorul transporturilor feroviare, însă acestea nu depăşesc 200 de milioane de lei fiecare.

În total, contractele de peste 1 miliard de lei fiecare, centra­lizate de ZF pe baza datelor furnizate de instituţii şi semnate de la începutul anului 2023 până astăzi, cumulează o valoare de peste 8,7 miliarde de lei.

Cine sunt câștigătorii marilor proiecte?

De departe, cel mai mare „câştigător“ din cele şase con­tracte de peste 1 mld. lei este an­treprenorul Dorinel Umbrărescu, proprietarul firmelor Spedition UMB, Tehnostrade şi SA&PE Construct, care şi-a adjudecat anul acesta toată porţiunea de autostradă de la Buzău la Paşcani. Cel mai scump lot este cel dintre Mirceşti şi Paşcani, care încheie practic autostrada şi pentru care se vor plăti 1,76 miliarde de lei. Lotul care îl precede este, pe de altă parte, cel mai ieftin, ridi­cându-se la o valoare de 1,27 mi­liarde de lei.

Tot atât costă şi realizarea magistralei 6 de metrou din Bucureşti, care va face legătura cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni. Proiectul a fost adjudecat de asocierea de firme Gülermak Agir Sanayi Inşaat Ve Taahhüt A.S.-Somet SA, printr-un contract semnat pe 2 mai 2023. Activitatea se derulează la foc continuu pe traseul viitoarei autostrăzi care va traversa Mol­dova, camioanele portocalii în­semnate cu logoul UMB circu­lând non-stop pe drumul european E85. De la Buzău la Paşcani, nimeni nu îi stă în cale lui Dorinel Umbrărescu în construcţia autostrăzii Moldovei (A7).

Conexiunea dintre Bucureşti şi Iaşi pe autostrada 7 Ploieşti – Paşcani va permite dezvoltarea accelerată a Moldovei, spune toată lumea la unison, în condiţiile în care în acest moment singura poartă de acces este Drumul Naţional 2, cel mai periculos din ţară din cauza formatului de o bandă pe sens plus acostament lăţit. Deoarece finanţarea este făcută prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), proiectul trebuie să fie gata până în 2026, altfel banii alocaţi nu vor mai fi decontaţi, ci vor fi plătiţi de la bugetul de stat. PNRR are prevăzute 7,6 mld. euro pentru proiecte de infrastructură, iar din această sumă, 4,7 mld. euro ar trebui să meargă pentru auto­strada din zona Moldovei. Cele trei companii ale lui Dorinel Umbrărescu au deja experienţă în domeniul infrastructurii.

Spedition UMB este cea mai mare companie de construcţii din România după rezultatele din 2021, şi şi-a majo­rat spectaculos cifra de afaceri în 2022, ajungând la 2,1 mld. lei, după o creştere de 61% faţă de anul precedent, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul a crescut de peste patru ori, până la 137,8 mil. lei.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

În ceea ce priveşte metroul din Bucureşti spre aeroport, directorul general de la Metrorex Mariana Miclăuş spunea la începutul lunii mai că se va putea circula pe această rută începând din 2027.

Pe magistrala M6 vor circula 12 trenuri, care vor fi cumpărate în perioada următoare. De construcţie se va ocupa asocierea de firme Gülermak Ağir Sanayi Inşaat Ve Taahhüt A.S. – Somet SA.

Gülermak este un grup de firme originar din Turcia, fondat în 1958, cu proiecte industriale şi de infrastructură realizate la nivel global, potrivit informaţiilor de pe site-ul de prezentare. Dintre proiectele finalizate, fac parte staţii de metrou din Istanbul şi Varşovia, fabrici de zahăr, de ciment, hidrocentrale.

În ceea ce priveşte Somet, această companie are experienţă în lucrările la reţeaua de metrou din Bucureşti. Astfel, a lucrat, de-a lungul timpului, la mai multe staţii de metrou din Bucureşti, precum Laminorului, Străuleşti, Anghel Saligny, Jiului. Pe lângă rolul de constructor, compania are şi o bază de producţie de oţel beton pe bulevardul Theodor Pallady din Bucureşti, unde se află şi un atelier de tâmplărie, depozite şi alte câteva secţii de producţie. Tot Somet Construct a realizat şi o serie de finisaje la Palatul Parlamentului. Potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, Somet Construct este deţinută de Ştefan Marian Stanciu (55% din acţiuni), Iulia Dulamita (13%), Otilia Ciobanu (12%) şi compania PPM (20%).

Despre magistrala de metrou care să lege Bucureştiul de aeroportul Otopeni se vorbeşte încă din 1990, însă planurile nu au avansat până acum. Proiectul prevede un traseu de 14,2 km şi cuprinde 12 staţii, cu plecare de la staţia 1 Mai (existentă), şi ar urma să asigure capacitatea de transport a unui număr de 50.000 călători pe oră şi sens.

În prezent, în afară de autobuzul 783, cei care au nevoie să ajungă din Bucureşti la aeroportul Otopeni sau invers pot folosi şi trenul, unde încă mai este loc de dezvoltare din punctul de vedere al capacităţii de călători. Linia de cale ferată ce leagă Gara de Nord de aeroportul internaţional Henri Coandă (Otopeni), o investiţie de 120 de mil. euro, a ajuns la un trafic de 700.000 de pasageri anul trecut, faţă de 300.000 de pasageri în primul an de funcţionare. Potenţialul este însă mult mai mare având în vedere că pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, au ajuns anul trecut 12,5 milioane de pasageri.

Proiectele publice, o sursă importantă de bani pentru companiile de construcţii, sunt direct proporţionale cu ritmul de creştere al cifrelor de afaceri, aşa cum reiese, în linii mari, dintr-o analiză ZF. Astfel, în general, firmele care şi-au găsit un loc la vârful industriei de construcţii se remarcă şi prin contractele „bogate” de achiziţii publice, semn că, de multe ori, curajul de a se implica în proiecte cu bani publici, cu toate riscurile pe care le presupune această aventură, vine şi cu beneficii.

(sursa: Mediafax)