Bancherii discută să înfiinţeze un fond mutual în care băncile să pună creditele neperformante, devenite o problemă gravă pentru industrie. “Există o dezbatere în sectorul bancar din România privind crearea unui fond mutual în care să punem la un loc toate creditele neperformante. Am auzit ideea de la mai mulţi oameni, este o iniţiativă privată a băncilor. Băncile ar avea fiecare o poziţie minoritară în acest fond pe care şi-l pot consolida, după care lucrurile se pot rezolva. Însă cred că vom vedea porcii zburând mai devreme decât se va întâmpla acest lucru, pentru că această punere în comun nu aduce beneficii partenerilor care intră într-un astfel de sistem”, a declarat Tomáš Spurny, CEO al BCR. Acesta a adăugat că trebuie făcută curăţenie în sistem, mai ales că firmele care intră în insolvenţă creează mari distorsiuni în economie şi aduc grave prejudicii creşterii economice. “Banca Naţională vrea curăţenie în sistem acum pentru că vrea să creeze condiţiile pentru reluarea creditării, însă cred că rezultatele se vor vedea abia în 2015-2016. România este o ţară unică din cauza creditelor neperformante la nivel foarte ridicat, însă este o rază de lumină pentru că avem o creştere economică bună, deci trebuie să fim optimişti”, a afirmat Spurny.
Provizioanele, un rău necesar
Băncile nu sunt bucuroase că trebuie să provizioneze integral creditele neperformante cu datorii mai mari de 360 de zile şi cele aferente firmelor intrate în insolvenţă, spune preşedintele ARB, Radu Gheţea. “Noi, bancherii, am solicitat Băncii Naţionale curăţarea portofoliilor de neperformante de foarte mult timp. Discuţia că ar trebui scoase din bilanţ creditele provizionate în totalitate a plecat de la ARB în urmă cu un an jumate. În ultima perioadă BNR a adoptat o normă prin care putem să scoatem din bilanţuri creditele neperformate provizionate în totalitate şi adiţional a venit cu două recomandări: prima privind provizionarea creditelor care au un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile şi pentru care n-au început procedurile judiciare de executare silită şi a doua de a proviziona 90% din creditele care au fost acordate clienţilor care au intrat în insolvenţă”, a declarat Gheţea.
Credite noi
Băncile ar trebui să rămână în zona vânzării de credite, nu a recuperării de creanţe, a mai spus Gheţea. Şi acest lucru este posibil pentru creditele imobiliare. Scăderea preţurilor la imobile şi reducerea dobânzilor permit în prezent unui român cu un venit de 1,3 ori salariul mediu net să acceseze un credit pentru cumpărarea unui apartament de 60 de metri pătraţi potrivit calculelor Alpha Bank. “Dacă în 2008 era nevoie de un venit minim de 2,8 ori peste salariul mediu net pe economie, azi este necesar un venit de 1,3 ori peste salariul mediu net pe economie (...) Undeva la 2.000 de lei/lună net”, a declarat preşedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu.