Este din ce în ce mai greu să ne ţinem în siguranţă economiile sau să realizăm investiţii profitabile. Depozitele bancare nu mai fac bani, iar preţul acţiunilor este umflat. Şi totuşi cum ne protejăm banii? Specialiştii spun că secretul este un mixt bun între economisire şi investiţii.
Pentru cei care doresc să aibă bani puşi deoparte pentru zile negre cea mai bună idee este să se gândească la un portofoliu cât mai diversificat, însă primul pas, începutul, este tot economisirea în depozite bancare, spun brokerii. „E bine să ai în depozite cel puţin trei luni de cheltuieli, poate chiar şase, şi pe măsură ce creşti în vârstă, să ai chiar mai multe. Apoi, pasul al doilea, este să-ţi faci un portofoliu de asigurări, de viaţă, pensii facultative etc. Ce-ţi rămâne e indicat să redirecţionezi către active cu risc, dar care aduc randamente mai mari”, spune Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct Tradeville.
Cei care vor să meargă către burse trebuie să aibă minimum 10.000 de lei sau să investească în fiecare lună 400-500 de lei, adică să respecte un plan de investiţii. „Cel mai simplu este să investeşti în indici, prin fonduri de investiții deschise tranzacționabile, aşa-numitele ETF”, explică Ovidiu Dumi¬trescu. Acesta cuprinde cele mai importante 10 societăți locale cotate la Bursa de Valori Bucu¬rești. Astfel, prin cumpărarea unei unități aferente ETF BET se poate obține o diversificare pe întreagă paletă oferită de bursa locală. Şi băncile au astfel de fonduri care urmăresc evoluţia indicelui BET, însă nu sunt listate la Bursă şi deci nu poţi să ieşi când vrei din ele şi au costuri de administrare mai mici, spune directorul Tradeville. În România există un astfel de fond, care replică evoluția indicelui BET, mai exact ETF BET Tradeville, care a fost lansat în august 2012. Cine ar fi investit lunar 500 de lei de la înfiinţare şi până astăzi ar fi câştigat 21.950 de lei, în condiţiile în care randamentul Fondului a fost de 13.25%.
Cât timp va mai creşte preţul acţiunilor?
Depinde de ce se va întâmpla în economia ameri¬cană. Dacă aceasta îşi găseşte resurse să se ajusteze pentru reducerea preţurilor mărfurilor fungibile -petrol, metale indus¬triale, metale preţioase probabil că vom reuşi să creştem, spun brokerii. „Dacă până în decembrie şi rezultatele din economia americană vin bune, şi FED-ul va creşte rata dobânzii de politcă monetară, ar trebui să mai vedem un picior de creş¬tere”, a explicat Ovidiu Dumi¬trescu.
Nu speculaţi pe valute
În acest moment cursul leu-euro este în partea de jos a intervalului în care a variat în ultimul an, ceea ce înseamnă că mai degrabă leul s-ar deprecia. Însă nu trebuie să subestimăm Banca Naţională, care poate decide altceva. Brokerii spun că cel mai mare câştig pentru cei care mizează pe euro ar fi de 5%, însă, aşa cum arată acum lucrurile, BNR ar putea să intervină şi să mute intervalul de variaţie mai jos sau mai sus. Pe de altă parte, logic ar fi ca dolarul să se întărească faţă de euro şi să vedem paritate.
Randamentele fondurilor de obligaţiuni bat depozitele
potrivit datelor Asociaţiei
Fondurile de obligaţiuni au obţinut randamente cuprinse între 2,4% şi 7% în ultimul an, dublu decât depozitele bancare,
Cele mai rentabile fonduri sunt cele ale BRD - Euro Fond (7,06%), Simfonia (6,56%) şi Obligaţiuni (6,29%) şi Erste Administratorilor de Fonduri.
Bond Flexibile în lei (5,4%). La polul opus, cele mai mici randa-mente au fost obţinute de fondurile OTP, în euro (3,59%), în dolari (3,22%), respectiv Erste Bond Flexibile denominat
în euro (2,44%).
Cine poate să investească peste 1.000 de euro pe lună poate merge către fondurile de tip hedge. Aces¬tea investesc aproape în orice, în valute, indici, burse, obligaţiuni, pot lua şi poziţii de scădere şi de creştere a activului, pentru că urmăresc randamente maxime
Ovidiu Dumitrescu, director Tradeville
Cel mai bun plasament e în propria imagine
trecut vremea „banilor la ciorap” şi a venit moda investiţiilor în dezvoltarea de abilităţi şi
Profesorii în economie ne avertizează că a
¬curentă nu mai este de cumpărare specula-tivă, ci este mai nuanţată, se referă la plata creditului, la dezvoltarea de alte abilităţi, investiţia în sănătate, în dantură, de exemplu, ca să ai o aparenţă publică mai bună, un curs de calificare, să înveţi un limbaj de programare, să dezvolţi un site“, a declarat Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice.