Strategiile futuriste cu iz de bubuială şi găurile bugetului

În ultimele luni cabinetul Cioloş a aruncat pe piaţă o avalanşă de strategii cu bătaie lungă, care mai de care mai promiţătoare. Reforma în educaţie, strategia antisărăcie, România competitivă, proiectul de dezvoltare teritorială sunt numai câteva din proiectele guvernului menite să schimbe România. Puse la un loc, totul pare mai degrabă un program electoral al lui Dacian Cioloş, în eventualitatea că va deveni premierul unui Guvern politic.

Promisiunilor frumoase li se împotrivesc însă cifrele economice. Relaxarea fiscală adusă de Codul fiscal, care vor continua şi anul viitor, suprapusă peste creşterile salariale în sectorul public şi majorările de pensii, vor pune o presiune din ce în ce mai mare asupra bugetelor statului. Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I  un deficit de 3,85 miliarde de lei, deficitul bugetului de pensii a depăşit deja patru miliarde de euro,  cheltuielile de personal au crescut cu 10,7%, iar situaţia se va înrăutăţi până la sfârşitul anului, având în vedere că luna august vine cu noi majorări salariale. În plus, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 8%.

Învătământul şi sănătatea, temelia fundaţiei

Poate cea mai importantă strategie elaborată de guvernul Cioloş este cea referitoare la educaţie. Alături de reforma sistemului sanitar, cele două strategii sunt piatra de temelie a oricărui proiect de viitor. Nu poţi ridica o ţară cu o populaţie slab pregătită şi cu un sistem medical in moarte clinică. Aceste realităţi sunt mult mai vizibile în mediul rural, aici înregistrându-se  cele mai multe cazuri de abandon şcolar şi tot mai puţin tineri urmează cursurile unei facultăţi. Ei sunt viitorii asistaţi sociali pentru care statul va trebui să cheltuiască sume tot mai mari de bani în viitor.

Mobilitatea creşte pe hărtie ca Făt-Frumos

Până în anul 2035, potrivit planurilor strategului Dâncu, ar urma ca problema mobilităţii urbane să fie pe deplin rezolvată în România graţie Strategia de Dezvoltare Teritorială. Nu mai puţin de 125 de miliarde de euro ne spune Guvernul că vor fi investiţi. Deocamdată nu este foarte clar de unde va lua banii. Chiar dacă va reuşi să atragă importante fonduri europene, iar bugetul de stat şi investitorii privaţi vor susţine cu bani proiectele strategiei, tot ar rămâne un deficit de peste 76 de miliarde de euro pe care vicepremierul Dâncu nu ştie de unde să-i ia.

Performanţe în statistici, sărăcie în ţară

Mega proiectul de luptă împotriva sărăciei excelează prin 47 de măsuri anacronice, care vor avea un impact foarte limitat. Executivul şi-a propus, ca până în 2020, să scadă riscul de sărăcie şi excluziune socială pentru 580.000 de români, adică cu o treime faţă de câţi sunt acum. Anul acesta îl putem considera pierdut, aşa că  viitorul executiv mai are la dispoziţie doar patru ani pentru atingerea ţintei.

Anul acesta absorbţia fondurilor europene ar putea să fie zero, după cum recunoaşte şi executivul. Anul viitor România ar urma să înregistreze un deficit bugetar de peste 30 de miliarde de lei, potrivit CE. Pe lângă finanţarea lui, România va trebui să înceapă plata ratelor la împrumutul de aproape 20 de miliarde de euro contractat în 2009. Va restitui 1,2 miliarde de euro.

Guvernul Ponta a lăsat moştenire 24 de strategii sectoriale pentru perioada 2014-2020. Unele aveau o “abordare strategică”, altele o „abordarea orizontală”, iar unele stabileau „strategia pentru viitor”. În final, toate au ajuns maculatură