x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Cum arată anul 2023 pentru piaţa muncii

Cum arată anul 2023 pentru piaţa muncii

de Redacția Jurnalul    |    05 Dec 2022   •   08:40
Cum arată anul 2023 pentru piaţa muncii
Sursa foto: Pixabay

Cum arată arată anul 2023 pentru piaţa muncii? Lupta pentru talente va continua să fie un subiect fierbinte, iar angajatorii vor trebui să bage mâna în buzunar.

Lupta pentru talente este una dintre principalele probleme cu care se confruntă companiile de pe piaţa muncii din România, una despre care angajatorii cred că va continua să-i preseze şi în 2023. După pandemia de COVID-19 şi în contextul geopolitic actual, dorinţele candidaţilor s-au schimbat: vor să lucreze predominant de acasă sau de la distanţă, cer flexibilitate şi beneficii extrasalariale inedite, scrie ZF, citat de Mediafax.

Perioada pe care o traversăm este o perioadă cu sentimente amestecate. Pe de o parte avem penuria de candidaţi pe mai toate palierele care a pus presiune pe bugetele companiilor atât în atragerea de noi angajaţi, cât şi în retenţia talentelor cheie, crede Oana Popescu, managing director în cadrul companiilor de recrutare Humangest Group şi IHM Total Consult.

„În marea majoritate, angajatorii au fost nevoiţi să îşi suplimenteze bugetele de salarii în cea de-a doua parte a anului, pentru a rămâne competitivi. În anumite sectoare unde piaţa s-a dezvoltat extrem de mult în ultima perioadă, precum industria automotive sau IT, problemele de recrutare au trecut de mult de nivelul de angajaţi specializaţi şi s-au accentuat şi în zona de entry-level. Aici angajatorii au fost din ce în ce mai creativi în creionarea pachetelor de beneficii pentru a creşte retenţia”, a spus ea pentru realizarea suplimentului „Angajatorii, faţă în faţă cu transformarea pieţei muncii”, realizat de ZF în parteneriat cu Top Employers Institute.

În plus, în această perioadă în care se poate lucra remote de oriunde din lume, companiile străine angajează români care rămân în ţară. Astfel, ei sunt o resursă la care angajatorii locali nu au acces.

„Avem numeroase sectoare în care concurăm deja cu firme din străinătate. Există o tradiţie în exodul resurselor umane din sistemul medical, agricultură, hospitality, construcţii, IT, iar posibilitatea de a lucra remote nu a făcut decât să lărgească paleta de posibilităţi”, a concluzionat reprezentanta Humangest şi IHM Total Consult.

Sorina Donisa, CEO-ul companiei de recrutare în regim temporar APT Prohuman, spune şi ea că există competiţie din partea companiilor care angajează prin munca remote, dar că angajatorii simt mai mult presiunea plecărilor din ţară în străinătate.

„Asta se întâmplă deoarece cei mai atraşi de companiile din străinătate care sunt dispuşi să accepte munca full remote sunt freelancerii sau cei care deţin o companie şi lucrează strict pe proiecte.”

Oana Botolan Datki, country manager al CTeam, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane, crede că angajatorii au trecut prin toate etapele schimbării şi acum sunt în faza acceptării şi adaptării.

„După etapa iniţială de rezistenţa la aşteptări financiare mai mari din partea angajaţilor şi a candidaţilor, în condiţiile unei asumări realiste şi cu accent pe un minim confort şi timp sau program cu priorităţi personale, acum observăm o acceptare a acestei realităţi din partea angajatorilor”, a spus ea pentru ZF.

În această privinţă, peisajul nu este uniform - sunt companii care conduc în aceasta privinţă şi altele care le urmează sau le vor urma în scurt timp, crede Oana Botolan.

”Acest fapt are multe plusuri, dar şi minusuri pe care trebuie să le conştientizăm – un număr mai mic de posturi, posibil restructurări mai rapide punctuale, un volum mai mare de muncă, presiune mai mare şi complexitate sporită a cerinţelor şi exemplele pot continua. Cel mai mare plus este însă că, atâta timp cât cifrele de business permit, companiile au devenit flexibile, atât în ceea ce priveşte salariile, cât şi în ceea ce priveşte acceptarea lucratului de acasă sau hibrid şi a cazurilor unice şi specifice fiecărui om care aduce valoare în echipă”, afirmă reprezentanta CTeam.

Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane spune că observă abordări diferite din partea angajatorilor în această perioadă: unele companii continuă să recruteze, deplâng criza de forţă de muncă, în timp ce altele se reorganizează, restructurează, se pregătesc mai intens pentru o perioadă de criză.

„Ca atare, multe echipe de HR privesc cu neîncredere informaţiile despre criza care se apropie considerându-le alarmiste. În multe cazuri, piaţa locală reacţionează pe termen scurt în loc să anticipeze şi să se pregătească din vreme pentru ce urmează”, afirmă ea.

Sorina Faier, executive manager în cadrul companiei de recrutare Elite Searchers spune că angajatorii încearcă pe cât posibil să rămână optimişti, având în vedere impredictibilitatea cu care ne-am obişnuit de câţiva ani.

„Am observat că este o tendinţă ca majoritatea angajatorilor să îşi fac planuri şi strategii pe termen scurt şi evită să creeze strategii pe termen mediu şi lung din cauza perioadele schimbătoare prin care trecem. Unul dintre obiectivele principale ale angajatorilor este să-şi păstreze angajaţii valoroşi şi să recruteze candidaţi buni pentru funcţiile-cheie”, afirmă ea.

Anul acesta, angajatorii au fost nevoiţi să ţină pasul cu un ritm de creştere alert al preţurilor. În România, rata inflaţiei a crescut aproape în fiecare lună a acestui an, iar creşterile salariale au fost de multe ori înghiţite de creşterile de preţuri. Unele industrii s-au descurcat mai bine din acest punct de vedere, însă multe nu au ţinut pasul.

Oana Botolan Datki spune că angajatorii iau întotdeauna mai mulţi factori în calcul în momentul bugetarii creşterilor salariale anuale, nu doar rata inflaţiei.

„Sigur că performanţa companiei şi trendul pieţei specifice sunt principalii factori, iar inflaţia a fost un factor luat în calcul de fiecare dat, dar asta nu înseamnă că restul criteriilor vor permite acordarea de creşteri salariale care să depăşească considerabil rata de creştere a inflaţiei – iar acest lucru este valabil în absolut toate ţările. Din păcate, anul acesta, rata inflaţiei a fost mai mare decât creşterile salariale acordate chiar şi în cele mai competitive industrii, cum ar fi IT-ul”, a detaliat reprezentanta CTeam.

Oana Popescu spune că, în contextul actualelor creşteri de preţuri şi a concurenţei de pe piaţa muncii, observă creşteri salariale planificate pe majoritatea industriilor pentru anul următor.

„În funcţie de poziţie, experienţă şi concurenţa din piaţă, majorările de anul următor pot pleca de la a fi în linie cu inflaţia până creşteri cu procente consistente. Cele mai mari salarii avem în momentul de faţă în IT, petrol / gaze, construcţii şi telecom şi ne aşteptăm ca cele mai mari creşteri salariale să vină tot în aceste domenii”, explică ea.

 

×
Subiecte în articol: piata muncii 2023