Autoritate - Sefia schimba omul

De multe ori, autoritatea inseamna schimbare. Colegul de ieri devine seful de azi, iar promovarea este perceputa de ceilalti in mod diferit. Schimbarea este de multe ori necesara, pentru ca responsabilitatile sunt mai numeroase, iar deciziile care trebuie luate sunt mai importante.

Un plus de autoritate nu trebuie sa reprezinte o schimbare radicala. Uneori, insa, ne spune Georgeta Panisoara, doctorand in psihologie si cadru didactic la Universitatea din Bucuresti, persoane cu anumite complexe de inferioritate pot deveni sefi autoritari "pentru ca acum pot fi si ei puternici prin autoritatea data de post". "Alteori, postul schimba oamenii pentru ca ei nu stiu sa se comporte ca un manager veritabil; daca cineva nu are experienta ca manager, promovat pe un astfel de post va face si erori, iar subordonatii vor spune ca s-a schimbat, ca a devenit nedrept, cand de fapt el a actionat ca un manager neexperimentat", explica psihologul.

Prieteniile intre colegi pot avea astfel de suferit, din cauza dilemei managerului de a se comporta ca manager sau ca prieten. De exemplu, spune Georgeta Panisoara, atunci cand un fost coleg si prieten ajuns subaltern ii cere o favoare sefului in calitate de prieten, seful-prieten este pus intr-o situatie delicata: ori sa se comporte ca manager, dand un raspuns negativ, ori sa se poarte ca prieten, dar riscand sa actioneze neprofesionist. "Managerii incepatori aleg de cele mai multe ori calea cea buna, a refuzului, dar nu reusesc sa evite anumite costuri psihologice", afirma psihologul.

EXTREME. In lipsa unei metode adecvate de comunicare cu fostii colegi, managerul poate alege una din doua pozitii extreme. In primul rand, isi pastreaza fosta atitudine colegiala fata de subordonati, dar, crede Georgeta Panisoara, "acest lucru nu functioneaza, pentru ca acum el are o alta pozitie si chiar vechii colegi se asteapta ca el sa-si asume noi roluri", iar rezultatul este ca nimeni nu asculta de el. Cealalta pozitie este excesul de autoritate, incercarea de a ascunde incapacitatea de a se face ascultat de cei de sub el fara constrangere. "Este o balanta greu de tinut, mai ales pentru ca subordonatii nu au cum sa vada lucrurile din perspectiva lui si de aceea o comunicare eficienta cu acestia poate sa ajute mult", spune psihologul.

BETIA PUTERII. Se manifesta nu numai in cazul politicienilor, ci si la nivelul unui sef de santier. Cand fostul lor coleg si prieten, cu care obisnuiau sa glumeasca in timpul programului si sa bea bere dupa, a fost avansat sef de echipa, colegii au constatat ca nu-l cunosteau asa de bine cum crezusera. "Era un baiat de treaba, vesel si muncitor, dar dupa ce s-a ajuns, s-a schimbat", povesteste Andrei Sarateanu, muncitor in constructii. "Pana sa ajunga sef, eram ca in familie. Dupa aia, nici nu mai puteam sa facem bancuri, ca ne si repezea: «Sarateanule, lasa vorba si mai pune mana!». Ceva de speriat", isi aminteste el. "Puterea corupe in mod aproape egal la toate nivelurile, caci acest aspect depinde de caracterul omului. «Betia puterii» este o problema de educatie si de formare a caracterului de-a lungul vietii. Intr-un grad mai mare sau mai mic, oricine se schimba intr-o noua functie, pentru simplul fapt ca oricum in viata noi ne schimbam permanent sub impactul diferitelor situatii prin care trecem, iar inmultirea responsabilitatilor dar si a avantajelor actioneaza ca un catalizator al tuturor acestor procese de transformare", spune Georgeta Panisoara. Psihologul crede insa ca, in esenta, persoana nu se schimba pentru ca valorile centrale dupa care isi ghideaza viata ar trebui sa fie aceleasi. "Asa ca, daca ati avut langa dumnevoastra un coleg care a fost promovat si, brusc, devine o cu totul si cu totul alta persoana decat a fost pana atunci, ar trebui sa va intrebati daca nu cumva l-ati cunoscut suficient de bine pe acel om, daca nu cumva v-ati lasat inselat de o masca arborata tocmai pentru a accede pe un post", explica Georgeta Panisoara.

CONTRA. De multe ori, in organizatii se formeaza perceptia existentei a doua tabere: a managerilor si a subordonatilor. Subordonatii au impresia ca sefii le aloca un volum prea mare de munca pentru a lua toti laurii, iar managerii doresc ca persoanele din subordine sa munceasca cu un randament mai ridicat. "Exista studii consacrate care arata ca managerii si subordonatii se afla mai mult in situatia de a nu se intelege decat in aceea de a se intelege asupra unor probleme ce tin de sarcinile ce trebuie facute, de capacitatile subordonatilor", sustine Georgeta Panisoara. Dar atitudinea de sef este un comportament anormal atunci cand iese din tiparele pe care oamenii le stabilesc pentru functii. Psihologul crede ca "atitudini nejustificat de dure sau dominatoare, controlul excesiv si nejustificat al managerilor asupra subordonatilor, o superioritate afisata excesiv pot parea anormale celor din jurul persoanelor care afiseaza astfel de comportamente". Managerii complexati, crede Georgeta Panisoara, dau dovada de aroganta, de lipsa de empatie, sunt excesiv de critici, vaneaza greseli, se feresc de compania fostilor prieteni acum subordonati, au atitudini de asumare a intregului succes ori de responsabilizare pentru esec si, mai ales, se cred atotstiutori.

TEHNICA "SANDWICH"

I se poate atrage atentia celui recent promovat asupra schimbarii negative a atitudinii sale? Georgeta Panisoara (foto) crede ca este nevoie de multa diplomatie pentru a atrage atentia cuiva ca s-a schimbat dupa o avansare in functie. "Este relativ usor daca esti seful acelei persoane, in rest e dificil. In plus, trebuie sa luam in calcul faptul ca arareori persoana in cauza vede la randul ei la fel si considera ca s-a schimbat in rau; de cele mai multe ori, managerul respectiv va tinde sa nege realitatea si sa nu si-o asume. Perceptia celui in cauza va fi «eu sunt acelasi». In orice caz, este necesar - ca in orice caz de critica - sa respectam cateva reguli: sa folosim o «tehnica sandwich» - adica vom spune si lucruri pozitive pentru ca «pilula amara» sa fie acceptata mai usor. Se vor spune lucruri concrete, nu formulari generale, care nu ajuta, de tipul «te-ai schimbat», fara a se referi la un comportament anume", afirma Georgeta Panisoara. Discutia trebuie sa aiba loc intr-un cadru privat, pentru ca o discutie in public poate fi interpretata de persoana in cauza ca pe o ofensa adusa autoritatii sale. "Daca persoana in cauza va considera atragerea atentiei ca pe un gest ofensator, nepotrivit pentru un subordonat, probabil vor fi repercursiuni negative", spune psihologul.