Nu le pasă de vieţile oamenilor

Sute de oameni mor anual în explozii la locul de muncă sau căzând de pe schele. Alţii sunt îngropaţi de vii sub maluri de pământ care se prăbuşesc din cauza năpăsării. De ce-ar mai plăti în plus patronii firmelor de construcţii pentru echipamente şi alte măsuri de protecţie, când pot să-i sacrifice pe muncitori?

Trei muncitori au murit la pasajul Băneasa, la sfârşitul lunii mai, înghiţiţi de un mal de pământ neasigurat. La doar o lună după scandalul iscat de accident, aceeaşi indiferenţă ucigaşă a mai furat o viaţă, tot în Bucureşti, la Piaţa Presei Libere. Miercuri seară, un muncitor a căzut de la etajul opt al blocului la a cărui reparaţie lucra... la negru. Nu era asigurat. Conform declaraţiilor inspectorului general de stat de la Inspecţia Muncii, Contantin Miclău, muncitorul lucra fără să aibă un contract individual de muncă la firma Top Desing Floreasca, ce contractase respectivele lucrări cu asociaţia de proprietari. Patronul firmei refuză acum să se prezinte la audieri. Alt muncitor a murit în noaptea de miercuri spre joi, în Harghita, la fabrica de îmbuteliere a apei minerale Romaqva Grup din Borsec. Bărbatul, în vârstă de 41 de ani, de profesie electrician, se afla în sala compresoarelor. ITM Harghita a deschis o anchetă pentru a stabili cauzele producerii accidentului. Daniela Bortoş, purtătorul de cuvânt al ITM Harghita, a declarat că muncitorul a fost găsit mort în sala compresoarelor, cel mai probabil asfixiat cu dioxid de carbon.

CAMPANIE ÎMPOTRIVA INDIFERENŢEI
Unii consideră că e prea costisitoare investiţia pentru protejarea muncitorilor şi preferă să-şi protejeze doar banii din propriul buzunar. Chiar şi atunci când plătesc amenzi pentru accidentele de muncă sau când sunt prinşi în neregulă de inspectorii ITM, ies mai ieftin decât dacă ar face totul după litera legii. Încercând să elimine măcar o parte din munca la negru şi să atragă atenţia asupra necesităţii echipamentelor de protecţie, Inspecţia Muncii a desfăşurat o campanie naţională privind munca la negru şi securitatea în muncă, în perioada 6-10 iulie 2009. Au fost vizate în primul rând construcţiile şi litoralul, unde afacerile-s înfloritoare, în lipsă de taxe şi impozite. Rezultatul: amenzi în valoare totală de 2.581.600 de lei. În cadrul Campaniei au fost controlaţi 1.517 angajatori la nivel naţional, 1.473 dintre ei fiind sancţionaţi cu amenzi de aproape 2,4 milioane de lei. Principalele nereguli au fost lipsa echipamentelor de protecţie sau munca la negru. "În vederea normalizării condiţiilor de lucru, a evitării accidentelor de muncă şi a diminuării numărului persoanelor care muncesc la negru, Inspecţia Muncii va continua controalele în construcţii şi în afara campaniilor tematice", ne asigură Constantin Miclău.

LITORALUL, TOT LA NEGRU
Staţiunile de la malul mării sunt deja celebre pentru munca fără acte, iar acum, în plină criză economică, patronii încearcă să se scuze, spunând că ar trebui să renunţe la jumătate din angajaţi şi să-i oblige pe ceilalţi să muncească dublu, pentru a le plăti asigurările şi impozitele. Mulţi acceptă să muncească la negru, pentru că nu au altă şansă de supravieţuire. Dar Inspecţia Muncii nu poate accepta situaţia, deci controlează şi dă amenzi în continuare. La 24 iunie 2009, IM a început "Campania de control privind identificarea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă de către operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea pe litoralul românesc în domeniul turismului, alimentaţiei publice şi comerţului". Până la 12 iulie au fost controlaţi 119 angajatori, cu 2.171 de salariaţi, aplicându-se amenzi contravenţionale în valoare de 193.000 de lei. "În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe litoral s-au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de 136.000 de lei. Au fost constatate 225 de abateri de la prevederile legale, pentru a căror remediere au fost dispuse 225 de măsuri cu termene de realizare de cel mult două săptămâni. Pentru abaterile constatate au fost sancţionaţi 79 angajatori aplicându-se 199 sancţiuni contravenţionale, dintre care 148 de avertismente verbale, 29 de avertismente scrise şi 22 de amenzi", arată reprezentanţii ITM. Inspectorii au constatat la faţa locului instruirea necorespunzătoare a salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, neefectuarea unei supravegheri medicale adecvate, la angajare şi periodic, pentru toţi lucrătorii, nerealizarea de către angajator a evaluării riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. S-a mai constatat că angajatorii nu au asigurat echipament individual de protecţie pentru toţi lucrătorii şi nu controlează utilizarea acestuia, admiţând prezenţa la lucru fără echipament. "În domeniul relaţiilor de muncă s-au dispus 271 de măsuri cu termene ferme de realizare şi 24 de sancţiuni contravenţionale.

Au fost depistate 33 de persoane fără forme legale de angajare, dintre care 3 minori", mai anunţă IM.

PENALIZĂRILE DIN URMĂ
Inspectorii de muncă au verificat cu ocazia controalelor pe litoral şi măsurile dispuse în controale anterioare şi au constatat că angajatorii au remediat toate deficienţele anterioare. "Apreciem că printr-o activitate susţinută de îndrumare şi control a unităţilor, a urmăririi modului de realizare a măsurilor obligatorii dispuse în timpul campaniilor, angajatorii verificaţi vor remedia deficienţele constatate, ceea ce va conduce la normalizarea condiţiilor de muncă, la diminuarea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare, precum şi la îmbunătăţirea activităţii de securitate şi sănătate în muncă", spune inspectorul general de stat al IM, Constantin Miclău.

657 de accidente de muncă au fost înregistrate la nivel naţional în primele trei luni ale anului

87 de accidente s-au înregistrat doar în Bucureşti în primele trei luni

1.473 de angajatori au fost sancţionaţi de Inspecţia Muncii cu amenzi de aproape 2,4 milioane de lei

119 angajatori de pe litoral, cu 2.171 de salariaţi, au primit, în urma controalelor, amenzi contravenţionale în valoare de 193.000 de lei

Sancţiuni pentru patroni
Pentru nerespectarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, inspectorii de muncă au aplicat 1.351 sancţiuni contravenţionale, dintre care 1076 avertismente şi 275 amenzi, în cadrul campaniei din perioada 6-10 iulie. Acolo unde s-a constatat că există un pericol iminent de accidentare, s-a dispus sistarea activităţii în 17 unităţi, cu 95 de locuri de muncă. Ponderea cea mai mare a deficienţelor constatate o au: nefolosirea echipamentului individual de protecţie de către lucrători (17.27%); protejarea şi utilizarea necorespunzătoare a platformelor de lucru, pasarelelor şi scărilor schelelor (15.76%); lipsa măsurilor colective de prevenire a căderilor de la înălţime - balustradă, mână curentă, protecţie suplimentară (18.18%); conceperea, construirea şi întreţinerea necorespunzătoare a schelelor (8.79%); lipsa controlării schelelor de către o persoană competentă (9,80%); utilizarea scărilor necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi întreţinerii lor (5.86%). Cele mai multe deficienţe au fost constatate de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă din Alba - 7%, Argeş - 6%, Galaţi, Hunedoara, Sălaj şi Vaslui - 5%, Buzău, Dolj, Neamţ, Sibiu şi Vâlcea - 4%. În domeniul relaţiilor de muncă au fost sancţionaţi 530 de angajatori, adică 38,65% din numărul total de angajatori controlaţi. S-au aplicat amenzi de 810.600 de lei şi s-au dispus 3.711 de măsuri. Au fost depistate 426 de persoane ce îşi desfăşurau activitatea fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislaţiei muncii au fost: primirea la muncă a persoanelor fără întocmirea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, neacordarea concediilor de odihnă, nerespectarea duratei timpului de lucru şi a prevederilor legale privind repausul săptămânal, nesemnarea de către salariaţi a documentelor justificative privind salariile.