x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Piata muncii Pe la colturi - Cu barfa, viata capata sens

Pe la colturi - Cu barfa, viata capata sens

de Catalin Pruteanu    |    17 Iun 2006   •   00:00
Pe la colturi - Cu barfa, viata capata sens

Ne ajuta sa comunicam la serviciu si nu numai, nu poate fi eliminata, uneori suferim din cauza ei. E ca viata: nu poate fi judecata. Nu intotdeauna este o minciuna, ascunde un resentiment, poate spori eficienta sau o poate diminua. Se numeste BARFA!

"Barfa e ca viata. Nu poate fi judecata. Ea exista si va exista intotdeauna", ne spune psihologul Mihai Anitei, conferentiar universitar doctor in cadrul Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti. "Barfa este o dimensiune fundamentala a personalitatii umane. Maimutele se «despaducheau», oamenii barfesc. A barfi inseamna de fapt a schimba noutati. Barfa este o stire, evident transmisa pe cale orala intr-o maniera conspirativa. Barfa ascunde intotdeauna un resentiment fata de persoana barfita. Practic, intotdeauna barfa inseamna sa vorbesti de rau pe cineva cu aerul ca-i vrei binele", spune psihologul.

EFECTE. Sa incercam insa sa aflam ce efecte poate avea barfa intr-un colectiv. Este un impediment sau un ajutor in viata profesionala? Parerile sunt impartite, dupa cum vom vedea. Andreea Lupan, senior consultant la Barnett McCall Recruitment, crede ca "in momentul in care toti se coalizeaza pentru a barfi o singura persoana, atunci poate deveni negativa, ducand pana la demisia din proprie initiativa sau scaderea eficientei acesteia. Daca se barfeste «larg», sub termenul de «update» - ce si cine a mai facut/zis nou, atunci e doar o alta forma de comunicare informala si are efecte pozitive, cat timp este multidirectionala. Face informatia sa circule. Nu confundati barfa cu minciuna, nu sunt intotdeauna echivalente". Si Mihai Anitei crede ca barfa are efecte negative atunci cand depaseste o anumita limita. "Prin barfa practic incercam sa eliminam pe cineva din mediul nostru. Ne justificam aceasta sub acoperirea bunelor intentii, dar in realitate cel barfit este indezirabil si se doreste a fi exclus din colectivitatea respectiva. Cel mai adesea cel barfit este oarecum diferit de restul grupului", afirma Anitei, adaugand ca de "atentia" barfitorilor se bucura persoanele care au putere de influenta: "In definitiv, cu cat esti barfit mai mult inseamna ca esti mai important".

DE CE? Barfa nu poate fi eliminata total din mediul profesional. Poate ca nici nu este de dorit acest lucru. "De ce am face-o? Unde ar mai fi senzationalul din fiecare zi? Ce ne-ar mai bucura urechile si sufletele?", se intreaba Andreea Lupan, in vreme ce Mihai Anitei crede ca acest lucru se poate face numai daca n-ar mai exista oameni in colectivitate. Cert este ca barfa influenteaza productivitatea unui angajat. "Depinde cat timp ii ia cealalta ocupatie", spune Manuel Hobjila, project consultant la Barnett McCall. Daca nu este dusa pana la nivel patologic, barfa nu influenteaza eficienta unui angajat, este de parere Andreea Lupan: "Altfel lucrezi cand afli ca angajatei de la 6, care e blonda si perfecta, i-a iesit un super cos. Viata capata sens".

EI SI ELE. Sa vedem acum daca femeile barfesc mai mult decat barbatii. Parerile sunt si aici impartite. Manuel Hobjila crede ca doar vorbesc mai mult. "Am surprins discutii intre barbati care aveau exact aceeasi suculenta ca cea a femeilor si uneori poate erau si la fel de acide", afirma Andreea Lupan. "Se spune ca limbajul a fost inventat de catre femei, dupa prima diviziune a muncii, atunci cand barbatii vanatori plecau la vanat si femeile ramaneau acasa si ingrijeau de copii. Seara, la lumina focului, femeile se adunau cu plozii pe langa ele , ii «despaducheau» si barfeau pentru ca-si eliminau spaimele, temerile si anxietatile create de intuneric si singuratate. Este clar ca femeile barfesc intr-adevar mai mult decat barbatii, ele avand si o dominanta corticala inversa fata de barbati. La femei domina emisfera dreapta, care este specializata in procesarea trairilor afective, emotiilor si experientelor", explica Mihai Anitei.

SFINTII. Credibil sau nu, exista insa angajati care nu barfesc deloc. "Exista persoane care nu se implica in barfe, din motive etice (nu e bine/frumos), sociale (ca sa nu fie barfiti si ei), sau din comoditate (prea mare efortul). Pot fi considerati nesociabili sau cel putin sunt priviti cu suspiciune, pentru ca nu participa la depravarea colectiva", spune Andreea Lupan. Pe de alta parte, Mihai Anitei spune ca "probabil nu exista oameni care sa nu barfeasca, sigur ca barfa este un indicator al sociabilitatii, dar in nici un caz sociabilitatea nu se reduce la barfa"; pe de alta, Manuel Hobjila spune ca este o barfa chiar... afirmatia ca mai sunt si oameni care nu barfesc.

MAIMUTE
"Barfa este o dimensiune fundamentala a personalitatii umane. Maimutele se «despaducheau», oamenii barfesc. Barfa ascunde intotdeauna un resentiment fata de persoana barfita" - Mihai Anitei, psiholog

LA STAT
Intr-un sondaj realizat, in august 2005, de CURS pentru Jurnalul National, 38% dintre respondenti declarau ca isi barfesc colegii de serviciu, fata de 49% din intervievati, care negau aces obicei. "Consider ca barfa este o cutuma nationala, ne definim prin asta si nu in sensul rau al cuvantului, ci ca modalitate de interrelationare, de intercunoastere si de definire de sine. Barfa nu este doar negativa, asa cum am fost invatati sa o consideram atunci cand eram mici, a devenit, din punctul meu de vedere, un instrument social foarte puternic. Exista medii in care, daca nu barfesti, esti considerat antisocial si exclus din grup", afirma Andreea Lupan, care mai spune ca interzicerea sau limitarea barfei la serviciu ar fi un afront la adresa libertatii de exprimare libera. Se barfeste mai mult in institutiile de stat decat in firmele private? Este doar o supozitie, pentru ca perceptia publica este ca "la stat" se pierde timpul. "Pot fi si firme particulare care traiesc de obicei pe «spinarea» statului si in care numarul de salariati poate fi la fel de excesiv, risipa de timp si de vorba sa fie tot atat de ridicata", spune Anitei. "La stat e generala preconceptia ca se sta, ceea ce de multe ori nu e adevarat. Cred ca depinde de cat de multa treaba ai si cat esti de implicat in a o face bine, nu de locul unde lucrezi", spune Andreea Lupan.
×
Subiecte în articol: cariera andreea lupan barfa barfesc anitei