Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sorin Popa, producătorul Top Chef, povesteşte din culisele celui mai tăios show culinar care se difuzează, în fiecare seară de luni, la Antena 1. Finala Top Chef se va difuza în direct, pe 29 decembrie.
24 din 150. 150 de bucătari profesionişti, unii dintre ei chiar chefi, s-au prezentat la castingul închis, organizat la Bucureşti, în septembrie, pentru cel mai tăios show culinar. "Am păstrat 24 dintre ei, cu care am intrat în prima ediţie Top Chef. Primele trei ediţii le-am filmat exclusiv în locaţii din afară (n.n. la Chitila, într-un abator, la Viscri, la Constanţa), şi nu în platou. Cei mai buni au intrat ulterior în platoul Top Chef", spune Sorin Popa, producătorul show-ului. Platou care beneficiază de un decor revoluţionar, conform aprecierii licenţiatorului Top Chef. "Toţi oamenii care se pricep la bucătărie se arată impresionaţi de cum arată bucătăria noastră, de cât de scumpe avem accesoriile de bucătărie... Am fost să văd Top Chef-ul din Portugalia, acolo a fost singura posibilitate să mergem, într-o pauză de două zile de la X Factor (n.n. Sorin este producător şi la X Factor), să ne întâlnim cu licenţiatorul. Acesta ne-a spus că decorul nostru este revoluţionar, că ei în multe ţări nu au făcut atâtea lucruri, câte am făcut noi în ediţia românească a Top Chef". Din cei 24 de aleşi, doar patru sunt femei. "După cum o să vedeţi şi în emisiune, bărbaţii gătesc mai bine decât femeile. Nu sunt misogin şi nu le ţin partea bărbaţilor, ţin la fel de mult la fete, poate chiar mai mult la ele, dar aşa este".
2.000.000 de euro. Investiţia a fost una colosală: două milioane de euro! Iar efortul ca show-ul să fie gata pentru grila de toamnă a fost unul extraordinar. Filmările au început cu o întârziere de aproape o lună de zile, din cauză că "august a fost o lună de vacanţă pentru furnizorii de echipamente din Europa", iar acestea n-au putut fi comandate decât după 1 septembrie. Aşa se face că, din cauza intârzierilor, în loc să se filmeze o probă pe zi, cum se întâmplă în toate celelalte ţări care au achiziţionat formatul, se filmează două sau trei. Şi o ediţie la care, afară, se lucrează cinci zile, la noi e gata în doar două. "Am lucrat cu pistolul la tâmplă, n-am avut nici o zi liberă. Au fost şi situaţii în care ne-au căzut locaţiile. O dată s-a întâmplat asta cu o oră înainte de filmare. Am avut foarte multe oprelişti, nu neapărat din partea unor oameni care au ceva cu noi, au fost ghinioanele inerente unor filmări, chestiile neprevăzute, legate de vreme... Media de filmare e de 16 ore pe zi. A fost o emisiune temerară, curajoasă şi făcută contracronometru".
Finala va fi în direct. "Tocmai pentru a nu avea surpriza să se afle dinainte câştigătorul, am propus ca finala să fie live, pe 29 decembrie", mai spune producătorul show-ului. Şi tot el adaugă că acum, în toiul filmărilor, bucătarii sunt extrem de obosiţi. "Sunt extrem de epuizaţi, din cauza ritmului foarte alert de filmare, a stresului foarte mare. Am constatat că sunt şi foarte orgolioşi. Nu m-am aşteptat ca această castă profesională să fie atât de orgolioasă şi, paradoxal, prietenoasă. În general, când ai de-a face cu oameni foarte orgolioşi, cum sunt concurenţii noştri, încep să iasă scântei între ei. Nu s-a întâmplat aşa, se ajutau cu sfaturi, se încurajau. Şi juriul, şi concurenţii s-au integrat foarte bine în echipa de producţie. Practic, am reuşit ca, într-un timp foarte scurt, să facem o echipă extrem de unită, pentru că începuserăm prost. De ce? Pentru că aceşti concurenţi veniseră cu tot felul de ifose şi de figuri tipic româneşti. Am măturat un pic cu ei pe jos, la prezentarea concurenţilor, după care şi-au revenit". În ce priveşte juraţii, toţi sunt severi, continuă Popa. "Dar Hadad e cel mai exigent. Întâmplător, e Săgetător, ca şi mine (râde)".
Mâncare pentru toată echipa. În cadrul echipei de producţie, Sorin Popa a înfiinţat departamentul Food & Gastro. "Ei se ocupă cu aprovizionarea şi identificarea ingredientelor, ne ajută cu idei din punct de vedere al gastronomiei, vizavi de conţinutul pe care noi îl dăm probei respective. Îţi dau un exemplu: nu poţi să pui limbă de vită cu creier de vită, pentru că limba are un timp de fierbere de o oră jumate, iar creierul se face în 20 de minute. Atunci nu ai şanse egale pentru concurenţi. De aceea aveam nevoie de un consultant, pe domeniul ăsta. Apoi, trebuie să ai un altul care să ştie de unde să cumpere prepeliţă sau fructe de mare proaspete. Tot acest departament asigură ceea ce înseamnă curăţenia, întreţinerea şi exploatarea bucătăriei, pentru că aceşti concurenţi nu pot să şi cureţe, la sfârşitul zilei. Şi atunci avem o armată de 11 oameni, care se ocupă de asta. Tot ei întreţin şi asigură "potabilitatea" mâncărurilor şi a ingredientelor pentru a doua zi, pentru că nu pot să cumpăr în fiecare zi legume şi fructe. Şi tot ei se ocupă de asigurarea hranei pentru toţi cei 160 de oameni din echipa de filmare. E o chestie pe care eu, de nervi, am instituit-o, ca să nu mai mănânc tot felul de mâncăruri reci, care n-ajung la timp ori nu sunt suficiente. Aşa, toată echipa e fericită, pentru că mâncarea e făcută sub ochii lor, de oamenii ăştia. Avem echipamente suficiente să deschidem aici cinci restaurante, nu unul". Ca fapt divers, Nicolai Tand este unul dintre juraţii care manâncă, de fiecare dată, laolaltă cu concurenţii şi cu echipa de filmare, din ce s-a gătit la Food&Gastro.
Capcane pentru bucătari. Concurenţii au venit foarte siguri pe ei şi s-au lovit de pragul de sus. Iar producătorii şi juraţii au avut grijă să le ofere capcane în care aceştia au picat foarte uşor. "Toţi şi-au dorit să meargă cât se poate de departe, şi nu le-a picat bine, crezând că ei sunt maeştri universali ai bucătăriei, când au constatat pe propria piele care le sunt limitele. În al doilea rând, erau foarte neîncrezători în juriu, dar au văzut că decizia juraţilor nu a favorizat sau defavorizat pe nimeni. Personal am vegheat asupra corectitudinii show-ului. Dacă un concurent a primit un ingredient uşor de prelucrat, m-am asigurat că şi ceilalţi au primit ori timp, ori un ingredient similar, astfel încât să nu avem discuţii, pentru că este un concurs cu miză foarte mare". Popa susţine că participanţii nu sunt atât de interesaţi de premii, deşi acestea sunt consistente: 50.000 de euro şi un curs de o stea Michelin în Franţa, cât mai ales de satisfacerea propriului orgoliu. "Vor să învingă pentru sentimentul ăla, plăcut, al învingătorului, urmând ca premiul să vină cam de la sine". Când s-au lovit cu capul de sus, reacţiile lor au fost dintre cele mai diverse. "Am avut concurenţi-bărbaţi care au plâns, care au fost extrem de dezamăgiţi, în primul rând, de prestaţia lor, şi mă bucur foarte tare pentru că au înţeles că acest concurs nu este dedicat nici juriului, nici unui participant anume şi că nimeni nu este favorizat. Toţi sunt egali şi vor fi până în ultima clipă a show-ului".
Desert din ceapă. Prima probă din concurs e cea de îndemânare, în care bucătarii îşi demonstrează măiestria pe anumite chestiuni, nu neapărat pe carne sau legume. "La proba numărul doi se găteşte individual, iar ei folosesc acele ingrediente pe care au lucrat la proba de îndemânare şi gătesc un preparat Top Chef. Aici le-am pregătit tot felul de elemente surpriză. De exemplu, le-am dat să-şi aleagă, dintr-un mare morman, o legumă. Unii au ales ceapa, alţii prazul... şi le-am dat să facă un desert din leguma aleasă. Vreau să-ţi spun că am mâncat cel mai bun desert din viaţa mea, din ceapă! Fără nici o glumă. La proba asta se alege unul care merge la duel. La proba trei se aleg doi căpitani şi fiecare îşi formează echipa, după care gătesc pentru o cauză: pentru paraşutişti, pentru măicuţe, pentru tăicuţi. Echipa care pierde la proba trei, va găti, la proba patru, individual. Cel mai slab dintre ei e propus la duel cu cel din proba doi. Proba cinci constă în duelul celor doi".
