x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

15 octombrie 2007

0
Autor: Ramona Vintila 15 Oct 2007 - 00:00

Ziua Internaţională a nevăzătorilor
Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural
Este ziua 288, au mai rămas 77

Ziua Internaţională a nevăzătorilor
Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural
Este ziua 288, au mai rămas 77

Soarele răsare la 7:30 ● apune la 18:32
Luna răsare la 11:55 ● apune la 20:13

Sărbătoare creştină

Sfăntul Luchian preotul, sărbătorit astăzi de creştinii ortodocşi, era din cetatea Siriei, numită Samosata. S-a născut intr-o familie creştină. Rămas orfan de tănăr, şi-a dăruit averea săracilor. Eliberat de grijile lumeşti, se ocupa cu cercetarea Sfintelor Scripturi, avănd ca dascăl pe un cărturar vestit, Macarie din Edesa. Cuprinzănd astfel invăţătura creştină şi dovedindu-se plin de inţelepciune, Lucian a fost rănduit preot in Antiohia. Mergănd in Nicomidia, a fost prins de ostaşii lui Maximian-Galeriu.
In ziua Botezului Domnului a săvărşit jertfa liturgică, iar a doua zi a murit.


● Calendar creştin ortodox: Sfinţitul şi Cuviosul Mucenic Luchian; Cuvioşii Savin şi Vars, episcopi

● Calendar romano-catolic: Sf. Tereza din Avila, fecioară

● Calendar greco-catolic: Sf. Lucian, proroc, mucenic; Sf. Tereza de Avila, călugăriţă


Psalmul 57 al lui David Â
De grăiţi intr-adevăr dreptate, drept judecaţi, fii ai oamenilor. Pentru că in inimă fărădelege lucraţi pe pămănt, nedreptate măinile voastre impletesc. Instrăinatu-s-au păcătoşii de la naştere, rătăcit-au din păntece, grăit-au minciuni. Mănia lor după asemănarea şarpelui, ca a unei vipere surde, care-şi astupă urechile ei, care nu va auzi glasul descăntătoarelor, al vrăjitorului care vrăjeşte cu iscusinţă. De nimic se vor face, ca apa care trece; Ca ceara ce se topeşte vor fi nimiciţi; Veseli-se-va dreptul cănd va vedea răzbunarea impotriva necredincioşilor; măinile lui le va spăla in săngele păcătosului. Şi va zice omul: "Da, este răsplată pentru cel drept! Da, este Dumnezeu Care ii judecă pe ei in viaţă! Amin!"

Proverbul zilei:

"Omul ca oul: cum il atingi, cum se sparge"

Click istoric

Se implinesc astăzi 85 de ani de la incoronarea Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria la Catedrala Reintregirii din Alba-Iulia. Incoronarea simboliza actul unirii provinciilor istorice romăneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. Cu acest prilej, Regele Ferdinard se adresează ţării cu o proclamaţie: "Punănd pe capul meu coroana de oţel de la Plevna, pe care noi şi glorioasele lupte am făcut-o pe veci Coroana Romăniei Mari, mă inchin cu evlavie memoriei celor cari, in toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o intr-un glas şi simţire de la Tisa pănă la Nistru şi pănă la Mare".

S-a intămplat azi

In Romănia
● 1451 Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea la Reuseni de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene.
● 1892 Inaugurarea Şcolii de arhitectură cu două secţii: de arhitecţi şi de conducători-desenatori;
● 1926 Apare la Paris ziarul Romănia muncitoare (pănă la 31 august 1927), organ al muncitorilor romăni din Franţa;
● 1932 Apare bilunar, la Bucureşti, publicaţia prolegionară de artă, literatură şi politică Axa.

In lume
● 1582 Papa Gregory XIII implementează calendarul Gregorian. In Italia, Polonia, Portugalia şi Spania, 4 octombrie al acestui an este urmat direct de 15 octombrie;
● 1815 Napoleon Bonaparte işi incepe exilul pe Insula Sfănta Elena;
● 1917 Dansatoarea Mata Hari, acuzată de spionaj, a fost executată (n. 1876);
● 1940 Filmul "Marele dictator", regizat de Charlie Chaplin, apare pe ecrane;
● 1970 Anwar Sadat devine preşedinte al Egiptului;
● 2003 Prima misiune chineză in spaţiu, Shenzhou 5; China a trimis o capsulă spaţială avănd la bord un astronaut Yang Liwei.

Născuţi la 15 octombrie
● 1844 Friedrich Nietzsche, filozof german (m. 1900);
● 1893 Regele Carol al II-lea al Romăniei (m. 1953).


Credinţe populare, tradiţii, semne

Un sistem ingenios de avertizare pentru anunţarea pătrunderii in ţara Moldovei a duşmanilor a fost aprinderea focurilor. In lungul Drumului Brăilei, pe direcţia nord-sud, intre Brăila şi Suceava, sunt vizibile şi astăzi movile de origine antropică amplasate, in funcţie de topografia terenului, la 10-15-20 km una de alta. Pe vărful lor, spun bătrănii, se găsea in permanenţă gunoi pentru aprinderea focurilor. Vestea călcării hotarelor se transmitea la cetatea domnească vizual, probabil, in căteva ore. De la acest sistem de anunţare a pericolului duşmanilor limba romănă avea să se imbogăţească cu incă o expresie: "A da sfară in ţară". Fumul focurilor ridicat in atmosferă era dus in direcţia adierii văntului lăsănd nori alburii sau cenuşii pe cer. Tragice spectacole prevesteau aceste sfori de fum! Vaietele şi ţipetele, sunetele buciumelor şi clopotelor insemnau numai inceputul calvarului. Locurile de refugiu se cunoşteau dinainte: Bălţile Dunării şi ale Prutului, luncile, smărcurile şi zonele inundabile din apropierea răurilor, pădurilor şi terenurile accidentate, greu accesibile invadatorilor. Uneori, nici cea mai tainică poiană a codrului nu constituia un adăpost sigur din pricina unei păsări care, rotindu-se in zbor, semnala prezenţa oamenilor. După zborul acestei păsări, turcii ii descopereau adesea pe băjenari, motiv pentru care poporul a numit-o pasărea turcilor.
Profesor Ion Ghinoiu
Citeşte mai multe despre:   calendar

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de