Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
9/21 iunie 1848. La Islaz (Romanati), la adunarea populara, Ion Heliade Radulescu, Stefan Golescu, Christian Tell, Nicolae Plesoianu si preotul Radu Sapca prezinta multimii proclamatia revolutionara redactata de Ion Heliade Radulescu din insarcinarea "Comitetului revolutionar". "Proclamatia de la Islaz" cuprinde programul Revolutiei din Tara Romaneasca, avand intre prevederi eliberarea si improprietarirea taranilor, cucerirea independentei tarii, egalitatea tuturor cetatenilor, indiferent de nationalitate si de religie, in baza principiilor elaborate stabilindu-se convocarea unei Adunari Constituante spre a pune bazele unei Constitutii. In acelasi timp, a fost format un guvern provizoriu, compus din personalitatile amintite, care la 14/26 iunie se va contopi cu guvernul structurat la Bucuresti.
Doua zile mai tarziu, Bucurestii sunt in fierbere. Izbucneste aici Revolutia, iar domnitorul Gheorghe Bibescu semneaza Constitutia si recunoaste noul guvern, apoi abdica si pleaca la Brasov.
Guvernul provizoriu, ales la Islaz, isi face intrarea in Craiova, la 13/25 iunie 1848, apoi, o zi mai tarziu, are loc unirea cu guvernul constituit la Bucuresti, fiind format astfel Guvernul provizoriu al Tarii Romanesti, care, la 14/26 iunie, a emis primele decrete, intre care infiintarea drapelului national format din albastru (la lance), galben si rosu, ce avea inscriptionata deviza Dreptate-Fratie, desfiintarea rangurilor civile, infiintarea gvardiei nationale, respectiv desfiintarea pedepsei cu moartea si a bataii. La 15/27 iunie, pe Campia Filaretului se aduna, cu sufletele inflacarate, aproximativ 30.000 de oameni. "Un furnicar de lume roia din toate partile Bucurestilor, indreptandu-se catre Campia Filaretului in ziua de 15 iunie 1848. Acolo urma sa se sfinteasca stindardele care proclamau «egalitatea, sdrobirea fiarelor isbavirea de sclavie si de tiranie», cum a cuvantat un vorbitor. Totodata, poporenii veneau sa jure ca vor pazi si vor apara noua Constitutie de atunci «a dreptatii si fratiei» (...) «Mai mult de 30.000 de cetateni erau acolo: preoti, meseriasi, burghezi, calmi in mijlocul furiei lor, dar decisi sa moara decat sa renunte la drepturile lor», semnaleaza o stire contemporana. Mirajul Revolutiei dadea nadejdi de mai bine si lucratorimii, al carei sbucium era tot atat de chinuitor ca si al clacasilor sau al serbilor vlaguiti de pe mosiile boierilor, care devenisera si ei negustori. O marturie contemporana ne informeaza ca in ziua de 15 iunie 1848 toate corporatiile se aflau pe Campia Filaretului. Dintre corporatiile prezente, aceea a tipografilor a venit, avand in frunte, un car mare, tras de patru cai impodobiti cu panglici tricolore. Pe car era asezat un teasc de tipar, iar de o parte si de alta a acestuia stateau doi mesteri tipografi, tinand in mana steagul libertatii. De jur-imprejur, lucratorii tipografi imprimau o poezie de ocazie, prin care se proslavea libertatea tiparului si pe care au aruncat-o in drum, in mii de exemplare, multimii de pe ulitile Bucurestilor, ca si poporului raspandit pe Campia Filaretului", aflam din albumul "1848 in Principatele Romane".
Campul Filaretului devine Campia Libertatii. Incepand cu 11/24 iunie si pana la 11/23 septembrie, a aparut, de trei ori pe saptamana, la Bucuresti, ziarul politic si literar Pruncul Roman, redactat de C.A. Rosetti si Enrich Winterhalder, tribuna a miscarii liberal-radicale, ce a reflectat cele mai importante evenimente din timpul Revolutiei. "Frati Romani din Moldova! Ceasul libertatii a sunat pentru tot romanul. Astazi, la 11 iunie, era ziua fericita in care libertatea a intrat triumfanda in Capitala noastra. Numai bucurie si fratie este intre toti locuitorii: ulitele Bucurestilor rasuna de strigari de veselie, stindardul libertatii falfaie maret, clopotele suna si glasul lor de arama, anunta noutatea regeneratii neamului roman prin toata cetatea care astazi isi merita numele sau, adevarat oras de bucurie! (...)Uniti-va cu noi, frati de dincolo de Milcov (...) Munteanul si Moldoveanul sant toti Romani, sant o singura natie (...). Uniti, vom fi tari: uniti vom sta impotriva oricarui vrajmas al libertatii noastre (...) Traiasca libertatea! Traiasca Romania!" (Pruncul Roman, Bucuresti, nr. 1, sambata, 12 iunie 1848)
Citește pe Antena3.ro
