Teatrul National. "Hamlet", tragedie in 5 acte de Shakespeare. Teatrul National a reintrodus in repertoriul sau pe "Hamlet" (…). Aseara, rolul titular a fost jucat pentru intaia oara de d. Bulandra, a carui ambitiune de a ataca un asemenea rol e explicabila. D-sa a avut buna idee de a nu vana in conceptia generala asupra rolului originalitatea de interpretare si a urmat caile batute, intelegand in Hamlet pe tanarul a carui imaginatie, inainte de toate, e adanc zgduita de crima a carei victima a fost tatal sau, din partea insusi a fratelui sau. Simularea nebuniei ramane astfel un simplu mijloc in urzirea razbunarii. Ca joc, d. Bulandra a avut in genere claritate in intentiune si siguranta in executare. Unele scene, precum cea a scrutarii sinuciderii si a intalnirii cu Laert la groapa Ofeliei, au avut relieful necesar, prin seninatatea si revolta lor. In partea adanc umana a rolului insa, in turburarea dialogului cu Fantoma, in monologul care-i urmeaza, in scena cu Ofelia, in scena de la teatru, ca si in scena cu mama a fost mai multa cheltuiala de forte decat simtire adevarata, ceea ce lasa impresia ca artistul oboseste sub povara rolului. Ca atitudini, gesturi si masca, d. Bulandra a abuzat de sarituri, pasi ritmati, parade, care incarca interpretarea de artificii si-i da o nota mai teatrala, in dauna emotiunii calde. Fizicul d-sale, atat de sugestiv in piesele moderne, se pierdea in dimensiunile tragediei. Publicul a apreciat sfortarile laudabile ale tanarului artist si i-a aratat simpatia prin aplauze si rechemari, cu deosebire dupa scena de la mormantul Ofeliei. D-ra Macri a aparut pentru prima data in rolul Ofeliei, si a avut in scena nebuniei, particularmente in partea cantata, accente de adevarata induiosare. (…) Punerea in scena, datorita dlui Gusty, e ingrijita. (Dela Galerie)
Din "Dimineata", 29 februarie 1912; selectie text de Veronica Bectas