x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Acum 100 de ani. Locurile sfinte de pe Muntele Athos

1
Autor: Tudor Cires 15 Apr 2013 - 00:01
Acum 100 de ani. Locurile sfinte de pe Muntele Athos
Vezi galeria foto


Peste 700 de călugări români de prin toate părţile se găsesc acolo. Ce s-ar putea face? – Este cunoscut că la Muntele Athos o mare parte din mânăstiri au fost pe vremuri româneşti. Peste şaptesprezece mănăstiri au fost întreţinute cu bani româneşti, lucru ce se poate vedea din hrisoavele domneşti, din “daniile” de tot felul şi din “întăririle” de pe vremuri. Astăzi avem acolo peste 700 de călugări români de prin toate ţinuturile româneşti. Prin actualul război balcanic, grecii au pus mâna pe toate aceste bunuri sfinte, nelăsând românilor decât două mici schituri, Prodromul şi Lacul, care de asemenea se găsesc supuse grecilor. Astăzi, când suntem aproape de încheierea păcii, când fiecare îşi va spune cuvântul şi îşi va cere dreptul său, credem că guvernul nostru va trebui să intervină ca cel puţin două din acele mănăstiri să fie date românilor, bineînţeles, cu toate dependinţele lor. Cerându-se acest lucru, nu se cere decât întărirea unui drept de mult câştigat.

O şcoală de teologie

De îndată ce acest lucru ar fi înfăptuit, s-ar putea crea acolo şi o şcoală specială de teologie, care să fie întreţinută de guvernul român, şcoală din care să se recruteze apoi preoţii şi călugării necesari episcopatelor româneşti ce urmează a se înfiinţa în Macedonia şi Epir. Chestiunea aceasta nu ne îndoim că va fi privită cu mult interes de cei în drept, ştiindu-se că şcoala şi biserica sunt elementele principale care dau viaţă unui popor.

Excursiunea prinţului Ferdinand

Principele Ferdinand va face pe la sfârşitul acestei luni o călătorie de studii în Moldova, în tovărăşia mai multor ofiţeri superiori. În zilele de 25 şi 26 aprilie, prinţul va fi la Iaşi, în ziua de 27 – la Târgu Frumos, iar la 28 aprilie va pleca la Roman, prin Strunga.

Xenopol, invitat la Regele Italiei

Regele Victor Emanuel a invitat pe d. şi dna N. Xenopol să asiste la punerea pe apă a dreadnoeught-ului italian “Duillio”, la Castellamare, şi apoi la un dejun la Curte. Ministrul de Externe italian, d. di San Giuliano, va oferi, după câteva zile, un prânz la Consulta, în onoarea oaspeţilor români.

Reîntoarcerea Prinţului Nicolae al României

Principele Nicolae al României a plecat pe 10 aprilie de la Nissa spre Marsillia, de unde se va îmbarca spre a se înapoia în România. Principele Nicolae al României a sosit la Marsilia la orele 11 şi 43, venind de la Nissa, unde era oaspetele principelui de Hohenlohe. Principele s-a dus numaidecât pe bordul vaporului “Prinz Regent Lewpold”, care a ridicat ancora la ora 4, mergând spre Alexandria, de unde principele se va înapoia în România, prin Pireu şi Constanţa.

De la românii de peste munţi


În jurul arestării preotului Murăşan. După cum se ştie, preotul greco-catolic Gheorghe Murăşan, din Moftiul Mic, a fost arestat ca agitator în chestia insultelor aduse vicarului episcopiei de Hajdu Dorogh. Din cauza aceasta, populaţia din Moftiu a trimis cancelariei cabinetului o adresă în care cere eliberarea preotului. Adresa însă a fost respinsă.

Din “Dimineaţa”, 15 aprilie 1913; texte selectae de Tudor Cireş

Citeşte mai multe despre:   acum 100 de ani,   Muntele Athos

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de