D. Jean Pellissier, care a facut pentru ziarul "Independance belge" o calatorie de studii in peninsula balcanica, s-a oprit o saptamana in Romania, unde a fost oaspetele dlui Alex. Florescu. In darea de seama pe care o face asupra acestei calatorii, el consacra un lung articol Romaniei, insistand cu deosebire asupra relatiilor ei cu Franta.
"E aceeasi Romanie!"
La observatia lui Deschanel si a lui Roussel ca pentru ei s-a relevat o noua Romanie, Pellissier raspunde: "Va inselati! E aceeasi Romanie, cu sufletul infocat si generos, vesnic gata sa vibreze la idealul de fraternitate latina – aceeasi Romanie, dar pe care francezii au uitat-o! Politica austro-germanofila a Romaniei se explica prin pericolul ce o ameninta din partea Rusiei. Germania si Austria au stiut apoi sa exploateze situatia, trimitandu-i capitalisti si ingineri, precum si cei mai buni diplomati, ca Buclow, Goluchowski, Aehrenthal pi Kiderlen-Wachter".
Franta si cultura franceza
D. Jean Pellissier mai scrie in raportul sau: "Franta nu a facut nimic pentru Romania, din contra, s-a aliat cu Rusia, s-a aratat atat de ingrata cu aceasta. Cultura franceza, in schimb, a ramas stapanitoare. Toti romanii culti vorbesc frantuzeste. Bibliotecile savantilor sunt pline aproape exclusiv cu carti franceze. Insasi Carmen Sylva sprijineste raspandirea culturii franceze. De curand, guvernul roman a suprimat spiritul de favoare pe caile ferate pentru marfurile germane si a destinat 12.000 de lei pentru crearea unui institut de limba romana la Universitatea din Paris. Ar trebui deci ca Franta sa iasa din rezerva de pana acum si sa innoade legaturi comerciale, politice si intelectuale cu Romania". Pellissier termina apeland la amicii Uniunii latine, ca sa lucreze la apropierea de Romania, care este avangarda culturii latine.
Afacerea cu terenuri petrolifere, la Paris
Pe la sfarsitul lunii ianuarie, ziarele au vorbit despre o escrocherie cu puturile petrolifere din Romania, pusa la cale de un bancher parizian, cu concursul, se spunea, al unui petrolist roman. Acum, dupa patru luni, citim in "Le Temps": "Am anuntat in numarul nostru de la 5 februarie (st. n.) ca s-a depus o plangere contra societatii "Romana" si ca s-a deschis o instructie impotriva dlui J. Revilliod, insarcinat cu plasare de titluri, inculpandu-l de infractiune la legea asupra societatilor si de escrocherie. "Aflam astazi ca, dupa o ancheta facuta de parchetul Senei, si un raport intocmit de d. Prestat, expert pe langa tribunalul Senei, s-a dat o ordonanta de neurmarire de catre d. Chenbenoit, judecator de instructie, in urma avizului parchetului".
(Din "Dimineata", 30 mai 1912; texte selectate de Magda Cristina Ursache)