Ajunul Crăciunului – neobişnuit, cu o lună strălucitoare „de april”

De unde cu cateva zile mai inainte strazile Capitalei erau albe de zapada cazuta din belsug, acum, in Ajunul Craciunului, pe care traditia il zu­gra­veste geros si cu o zapada cat omul, am avut in Capitala o zi de primavara. Seninatatea vremii a slujit mult co­mer­tului – caci enorm de multa lume a umplut strazile Capitalei – dupa targuieli. S-au vandut palarii; s-au vandut si caltabosi; tineretul si-a cumparat cravate, manusi si parfumerie; gospodinele – costite afumate si vinaturi faine! Tot comertul Capitalei, in toate ramurile sale, a simtit ca e Ajunul Craciunului.

Din provincie, toate trenurile au adus sumedenie de lume dornica sa petrea­ca marea sarbatoare in Capitala, la rude sau prieteni care nu au prilejul sa-i vada decat de Craciun si la Paste. De altfel, e stiut ca multi nu se simt bine daca nu se deplaseaza de Cra­ciun sau de Paste: provincialii na­va­lesc in capitala, 'capitalistii' se reped in tara, sa mai vada parintii batrani, cate o sora zvarlita la Urzi­ceni sau Adjud, vreun prieten bun, sau numai asa, ca nu petreaca Craciunul in locul obicinuit. Desi cu cu cat vremea trece, se raresc, se trans­forma sau dispar cu totul unele obi­ceiuri, totusi 'co­lindele' se mai pas­treaza si strazile Capi­ta­lei au fost cutreierate si aseara de co­pilasi cu turcana in cap si cu desaga pe umeri, care nu stiu sa cante decat stravechiul:
Buna dimineata la Mos Ajun
Am venit si noi o data
La un an cu sanatate
Ne dati
Ori nu ne dati?

Dar au mai umblat si cele bine randuite, compuse de elevi de liceu, care au transformat urarea 'bunei dimineti' intr-o productiune artistica, cu coruri dirijate de un... maestru impetuos... Asa s-a trecut azi-noapte in Capi­tala Ajunul Craciunului – ca de obicei – si ceea ce nu a fost traditional a fost noaptea superba ca de april, cu o Luna stralucitoare care arginta ramasitele de zapada si lumina... imparteala pe care o faceau la colturi de strada colindatorii harnici si norocosi.

• Din 'Dimineata', 25 decembrie 1911; text selectat de Magda Cristina Ursache