Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Fiecare spectacol pe care îl fac este un vis. Deci, am tot făcut vise. Ăsta e un noroc, e o şansă. Nu ştiu dacă sunt un om norocos, dar am norocul de a fi bucuros. Mi-aş dori ca şi lumea din jurul meu să fie bucuroasă şi să am parte în continuare de noroc şi de iubire", ne povestea regizorul şi directorul Teatrului Naţional din Iaşi, Cristian Hadji-Culea. Astăzi împlineşte 58 de ani. La mulţi ani!
"«Ceasul aniversar» va fi doar un ceas în mijlocul unui timp de muncă. Director de teatru, aştept cu plăcere premiera de peste o săptămână, în care regizorul Ion Sapdaru pune în scenă o comedie plină de haz, scrisă de Ion Sapdaru. Mă bucur că pot să muncesc şi ca regizor. Sunt în repetiţii cu piesa «Zeul măcelului», de Yasmina Reza.
E un text care a strâns premii la Paris, Londra şi New York. Premiera românească va fi la 26 martie. Munca întregului colectiv al Teatrului Naţional din Iaşi e de zece ori mai grea datorită lucrărilor la clădirea noastră. Am rămas fără scenă, fără depozite... fără multe. Am rămas însă şi cu dorinţa ca, indiferent de condiţii, teatrul ieşean să-şi consolideze valoarea. Pregătim spectacole bune şi diverse.
Nu ştiu dacă am învăţat ceva de-a lungul timpului... Poate am învăţat să nu învinuiesc pe alţii pentru eşecuri... să caut să-mi privesc întâi bârna proprie.
Vârsta asta sigur nu-i un pisc de pe care să te uiţi la drumul parcurs şi la cel ce ţi se aşterne în faţă. Oricum, în faţă nu se vede nimic. Indiferent însă de ce se va deschide înainte, rostul drumului devine mai important decât drumul însuşi.
Mulţumesc pentru propunere... dar nu e o şansă să fii ministru în timp de criză. Nu-l invidiez pe domnul Kelemen Hunor. Îi ţin pumnii. Aş fi însă mai mulţumit dacă mi-aţi propune portofoliul într-un an îmbelşugat. Atunci m-aş gândi la un sistem teatral mai flexibil şi mai pregătit pentru performanţă, la un statut al creatorului.... Reformele făcute la repezeală, ordonate doar de sărăcie nu fac decât să înrăiască pe toată lumea.
Mi-ar plăcea să retrăiesc momentele de inconştienţă şi agilitatea de la zece ani, când mă căţăram în toţi copacii, să reîntâlnesc oamenii dragi mie, care nu mai sunt printre noi... În rest... Aştept ziua în care românii să fie mulţumiţi unii de alţii.
Cât despre aniversarea mea... E totuşi o zi ca oricare alta. Dorurile te pot căuta oricând."
