Singurul cosmonaut roman, membru al Academiei Internationale de Astronautica, Dumitru Prunariu implineste astazi 60 de ani. Jurnalul National ii ureaza "La multi ani!'
"Cu dorul de spatiul cosmic am ramas permanent in suflet'
"Ajungi in viata sa treci peste niste repere de timp neesentiale in fond, dar care involuntar induc celor din jur o anumita atitudine fata de tine si varsta ta. Imi amintesc, adolescent fiind, cand tatal meu a implinit 41 de ani si ma gandeam ce tata batran am! Mai deunazi l-am auzit pe nepotul meu de cinci ani intrebandu-si tatal, pe fiul meu cel mare: tati, tu esti batran? Am evitat sa il intreb ce o fi gandind in raport cu tatal tatalui lui? 60 de ani reprezinta un jalon fata de care consideri inevitabil ca ai intrat in ultima treime a vietii, desi este inca prematur sa incepi sa numeri anii invers. Important este nu atat ce cifre vezi cand te uiti in cartea de identitate, ci cat de activ esti, cat de tare iti mai promovezi inca profesia si cat de tanara este starea ta de spirit. Aici consider ca atat de repede fug inca inainte incat nici varsta nici greutatile vietii de zi cu ci nu prea apuca sa ma ajunga efectiv din urma.
Pe langa activitatile profesionale curente din tara, abia mi-am incheiat mandatul de presedinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pasnica a Spatiului Extra-atmosferic, dar am fost deja numit intr-un Grup de experti guvernamentali, 15 din toata lumea, organizat conform unei rezolutii a Adunarii Generale a ONU, pentru a analiza si elabora un raport privind masurile de transparenta si crestere a increderii intre state in domeniul activitatilor cosmice. Anul trecut colegii mei cosmonauti si astronauti din toata lumea m-au ales pentru un mandat de trei ani presedintele unicei noastre asociatii neguvernamentale, profesionale si educationale, Asociatia Exploratorilor Spatiului Cosmic. Ma agit pentru finalizarea organizarii in noiembrie a unui mare congres planetar al asociatiei noastre in Arabia Saudita si ma gandesc deja unde si cum voi gasi competitori pentru organizarea congresului din 2014, cel din 2013 fiind deja stabilit. Analizez periodic lucrari stiintifice si intocmesc evaluari in calitate de membru curator in cadrul Academiei Internationale de Astronautica. Reprezint Romania in Comitetul de relatii internationale al Agentiei Spatiale Europene (ESA) ale carei sedinte se organizeaza periodic la Paris. Am uneori placerea si bucuria intelectuala de a participa la elevatele sedinte ale Academiei Romane in calitate de Membru de Onoare al acesteia. Ca vicepresedinte, inca de la infiintarea ei in 1995, particip la proiecte interne si internationale de securitate si infrastructuri critice ale fundatiei EURISC. China, Irak, ca exemplu doar, se afla printre zonele de interes si colaborare ale fundatiei noastre. Nu o data se intampla sa aterizez dintr-o deplasare, sa ajung acasa doar pentru a dormi o noapte, doua, sa imi schimb bagajul si sa plec in alta deplasare. Computerul si Internetul ma insotesc peste tot, fiind elementele de baza in elaborarea materialelor pentru diferite prezentari si pentru o comunicare operativa si eficienta cu oricine de pe glob. Cu dorul de spatiul cosmic ramas permanent in suflet am ajuns sa parcurg anual cate o orbita completa in jurul pamantului, insumata din traseele deplasarilor mele cu avionul. In toata aceasta alergare si implicare permanenta in tot felul de activitati profesionale credeti ca anii mai au timp sa ma ajunga din urma?
Din cand in cand sunt solicitat sa particip la ceremonii in care mi se mai confera o diploma, o decoratie, un trofeu. Uneori ma si intreb pentru ce. Consider ca orice om in situatia mea ar trebui sa faca aceleasi lucruri pentru profesia lui, pentru tara lui. In opinia unora fac lucruri de exceptie. La decernarea de acum o saptamana a Oscarului romanesc pentru excelenta a trebuit sa imi trimit sotia si fii sa ma reprezinte, intrucat in aceeasi seara a trebuit sa fac o prezentare la Bruxelles, confirmata mai demult, in fata unei organizatii internationale de tineri profesionisti in politici externe.
Anul acesta, o inspirata si talentata biografa a reusit sa finalizeze si sa publice o biografie la zi a mea care este cea mai completa si multivalenta prezentare a mea ca om si profesie. Ii multumesc pentru rabdarea si perseverenta cu care a stat pe capul meu si a inrosit Internetul pentru a scoate o biografie dupa toate regulile profesiei, astfel incat sa taie fabulatiile unora despre mine si cei interesati sa aiba o oglinda reala si completa a mea.
Pe langa toate acestea se intampla sa mai treaca meteoric prin istoria Romaniei cate un guvern care sa iti diminueze pensia militara, altul care sa ti-o aduca la loc, o firma a unor nationali renumiti pentru tertipuri financiare din care nu pierd niciodata care sa iti dea o teapa imobiliara pentru care iti platesti lunar tot salariul pe inca multi ani de acum in colo fara sa te alegi cu nimic... Asta e viata! Nu poate fi alcatuita numai din lucruri frumoase.
Ma gandesc ce as face in toate demersurile mele profesionale fara sprijinul total al prestigioasei deja institutii publice cosmice romanesti, Agentia Spatiala Romana, deja membra cu drepturi depline a Agentiei Spatiale Europene? Am contribuit la infiintarea ei imediat dupa evenimentele din '89-90, am fost presedintele ei intre 1998-2004, o sustin si promovez in continuare de pe o functie ne-executiva, iar ea prin cei care o conduc ma sustine si ma promoveaza pe mine. Acelasi sprijin total il am si din partea Ministerului Afacerilor Externe, fara de care implicarea mea in activitatile unor organisme publice internationale ar fi limitata. Si ce m-as face fara sprijinul familiei, al sotiei care a devenit foarte rabdatoare si intelegatoare, al fiilor si familiilor lor si fara mangaierea intre deplasari a nepotilor? Sigur nu as face atat de mult cat inca mai pot face astazi.'