Muzicologul Florian Lungu îşi sărbătoreşte astăzi ziua de naştere. La mulţi ani!
„Fiind un iremediabil optimist, pot mărturisi că o duc bine în continuare, ca tânăr... pensionar. Aceasta, atât timp cât rămân activ – şi, slavă Domnului, cu peste 40 de emisiuni de jazz la Radio într-o lună, o emisiune tv săptămânală, câteva articole, note de coperte pentru discuri, prezentări pe scene de concerte, de festivaluri în Capitală şi în ţară, susţinerea de expuneri ilustrate audio-video prin cluburi, completarea permanentă a discotecii şi videotecii proprii – iată îndeletniciri care îmi ocupă mare parte din timp şi mă ţin – cum se spune – în priză.
În plus, sunt un pasionat bricoleur în casă, găsind tot timpul ceva de făcut, de lipit, de găurit, de reglat, de construit, de ameliorat... Eu şi soţia mea de ispravă pe care o alint cu supranumele «Bimbirica» şi cu care mă iubesc fără încetare (şi când ne certăm ne iubim!) suntem gazde bune şi casa noastră este întotdeauna deschisă oaspeţilor. Permiteţi-mi, dragi cititori, un sfat de la un semen al vostru ajuns la vârsta înţelepciunii: luaţi-vă un partener de viaţă cumsecade şi de ispravă; astfel, mai mult de jumătate din problemele existenţei vor fi ca şi rezolvate. Şi nu uitaţi să faceţi haz, chiar şi de necaz.
Anul 2010 mi-a adus multe bucurii, deşi nici dezamăgirile n-au lipsit. La capitolul «întâmplări fericite» aş aminti memorabilul concert susţinut la Sala Palatului de celebrul pianist american de jazz Herbie Hancock, cu care am avut bucuria de a schimba în culise câteva vorbe şi cu care m-am pozat. Şi la Festivalul de la Gărâna de pe Muntele Semenic m-am întâlnit cu (citiţi «i-am prezentat pe») Bela Fleck, Zakir Hussain, Dan Berglund, la Festivalul «SamFest» din SatuMare Tomasz Stanko, Lars Danielsson, la Festivalul «Jimbo-Blues» din Jimbolia grupul «Molnar Dixieland Band» etc. etc. M-am bucurat pentru permanentizarea unor sărbători muzicale precum «Gala Blues-Jazz» de la Timişoara, «BluesFest» de la Lugoj, reluarea Festivalului «Rock – Jazz – Folk» din Craiova şi – mare surpriză – iniţierea unui nou Festival de Jazz în oraşul Victoria.
Din păcate, nu au lipsit din anul 2010 întâmplările nefericite precum despărţirile de oameni dragi mie, oameni cu majusculă, personalităţi artistice: extraordinarul muzician german de origine română Peter Herbolzheimer, neuitatul timişorean Bela Kamocsa, compozitorii Anton Şuteu, Titel Popovici din Iaşi, Dan Ştefănică, basistul Gabi Popescu...
Dar, vorba dictonului: «Jazz longa, vita brevis». Jazzul merge înainte şi, dacă ar fi să doresc din tot sufletul trei lucruri, ele ar fi «Mai mult jazz», «Mai mult jazz», «Mai mult jazz». Fiindcă orice aţi spune dumneavoastră, jazzul înseamnă iubire între oameni, înseamnă creativitate pură, înseamnă orbitoarea explozie a clipei de inspiraţie, smulsă nesfârşitului clipelor!
După cum ştiţi, cei care ne conduc au mare grijă ca noi să mâncăm cât mai puţin, să consumăm mai deloc, să nu mai râvnim la bunuri materiale – iată un minunat prilej de a încerca să ne redefinim prin cultură, artă, să procedăm la regăsirea de sine prin spiritualitate, capitole la care le suntem superiori!
Ceea ce îmi doresc şi vă doresc tuturor în 2011, inclusiv fratelui meu întru promovarea jazz-ului şi a blues-ului, Mihai Godoroja (şi el Capricorn de 5 ianuarie), este, pe lângă împlinirea dorinţelor şi sănătate, un plus de demnitate. La Mulţi Ani!”