"Astazi e ziua ta...": George Corbu - "A inceput o numaratoare inversa"

Astazi, scriitorul si presedintele Uniunii Epigramistilor George Corbu implineste 64 de ani. La multi ani!

"Un an in plus este un prilej de reflexie, de privire cu nostalgie asupra drumului parcurs, melancolie chiar, dar cu optimismul de rigoare in speranta ca la anul va fi mai bine, si asta este legat si de proiectele mele imediate in activitatea literara. Trebuie sa va spun ca nu imi plac aniversarile si nu le sarbatoresc. Nu am simtul sarbatorii. Poate este o infirmitate. Ceva special este faptul ca am sa ma straduiesc sa fiu cu parintii mei. Singura avutie pe care o am si o bucurie majora este aceea de a-mi trai ambii parinti si de a fi inca sanatosi. Ma consider extraordinar de fericit si de bucuros. Asta este, dupa parerea mea, bucuria suprema: sa fii in mijlocul celor dragi. Viata si-a spus cuvantul si sigur ca acum apreciez altfel trecerea timpului - inexorabila - si ma gandesc la vechiul adágio in latina "Carpe diem", care este mai actual ca oricand. A inceput, desi poate nu e momentul sa ma gandesc la asa ceva, o numaratoare inversa si din acest motiv trebuie profitat acum din plin de fiecare clipa si nu mai trebuie irosit deloc timpul, pentru ca si asa am impresia ca fiecare dintre noi, iar eu, in mod special datorita functiei administrative pe care am indeplinit-o toata viata, cred ca am neglijat anumite aspecte, incerc acum sa recuperez tot ceea ce n-am facut, tot ceea ce era pana acum pe post de hobby, acum a devenit activitate dominanta, in speta literatura. In continuare nu imi dau seama daca timpul a trecut prea repede. Privind in urma, cred ca motivul vietii ca "vive" are totala indreptatire. Intr-adevar, nu stiu cand a trecut viata si, cand privesc in urma, parca a fost un vis. Sunt unele momente cand nici nu-mi dau seama ca am fost martor, ca le-am dominat, ca m-au dominat ele pe mine. Dar este asa, o reverie. Depinde cu ce sentiment privesti inapoi: de implinire, de dezamagire, de revolta, de satisfactii... Din pacate, intotdeauna amanam, chiar proiecte majore. Uneori sunt amanate prin forta majora si din vina imprejurimilor. As vrea sa fac o calatorie in jurul lumii, singura care mi-ar mai putea produce o satisfactie. Ar trebui sa ne fixam obiective mai la indemana ca sa nu avem deceptii. Timpul trece inexorabil, vrem sau nu vrem. Indiscutabil as vrea sa ma intorc inapoi, sa fie o regresie in timp, dar nu cred ca mai e posibil asa ceva. As vrea sa pot spune ca in "Faust": "Opreste-te clipa, cat esti de frumoasa!". O realizare de-a mea este aparitia cartii "Antologia Epigramei Romanesti", care a avut o primire foarte buna. Cum ma definesc? Nu am bonuri de tezaur/Nu am casa nici pamant/Nu ma lupt cu vreun balaur/Ci cu faima mea de Sfant."