Astăzi e ziua ta... Ioana Bulcă!

"Să îmbătrânim cu demnitate!" Ioana Bulcă are acea forţă copleşitoare cu care electrizează spectatorul, este acea actriţă care nu te lasă să pleci din sala de cinematograf fără să-ţi împărtăşească din prea plinul ei sufletesc. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!"

Extraordinarul recital actoricesc al Ioanei Bulcă din "Restul e tăcere" al lui Nae Caranfil a tăiat respiraţia tuturor spectatorilor care l-au văzut. În ciuda faptului că nu a fost unul principal, rolul i-a adus Premiul pentru cea mai bună actriţă a anului 2008 la Festivalul Gopo.

"M-am născut de Sfântul Ioan, este adevărat, de aceea mă şi cheamă Ioana. Cred că este unul dintre cele mai frumoase nume, aşa cum sună româneşte, nu cum sună în alte limbi. Faptul că m-am născut într-o zi atât de mare, atât de sfântă, cea a lui Ioan Înaintemergătorul, Botezătorul nostru, este un lucru extraordinar. Eu sunt foarte credincioasă, cred în forţa lui Hristos, a binelui. Toată viaţa am luptat pentru adevăr şi pentru frumos. Am şi pierdut, dar am şi câştigat enorm, pentru că oamenii nu suportă adevărul decât cu mare greutate. Ori ţi-i faci prieteni pe viaţă, ori ţi-i faci duşmani, dar mie nu-mi pasă, căci sunt de acord cu ce spune marele romantic englez Keats: «A thing of beauty is a joy for ever», în poemul lui formidabil... Eu sunt sibiancă şi de mică mi-a plăcut cartea, luam lecţii de engleză, de franceză, de pian, de canto, aşa erau fetele din familii onorabile, am făcut şcoala germană. M-a costat faptul că am făcut un copil dintr-o mare dragoste, iar acum este un mare chirurg, căci l-am crescut singură. Am fost un copil răsfăţat, am avut tot ce-i trebuie unui copil ca să crească frumos în lume, atunci am ales drumul acesta nemaipomenit din libera mea voinţă, toată viaţa am luptat pentru adevăr. Mi-a dat Dumnezeu cel mai frumos copil, era ca un bulgăre de aur, a jucat şi în filme.

Mereu mi se spune că apariţia mea în rolul Aristizzei Romanescu a tăiat respiraţia. Am auzit această replică vizavi de rolul meu din «Restul e tăcere» de nu ştiu câte ori. De la colegi, de la prieteni, chiar Ilinca Tomoroveanu m-a sunat să-mi spună că a văzut filmul la televizor şi că i-a tăiat respiraţia.

Un rol interesant, pentru care am luat acum Premiul pentru cea mai bună actriţă a anului 2008 la Festivalul Gopo, festival care s-a transformat într-unul foarte important. Sunt tristă că nu se face mai mult film, dar mai ales că la noi nu există această grijă faţă de actor ca în alte locuri. Am jucat acest rol pe care Caranfil l-a scris special pentru mine de mult timp cu multă plăcere. Foarte frumos scenariu.

Crăciunul pentru mine este cea mai importantă parte a anului. Naşterea lui Iisus mă umple de bucurie şi acele momente când împodobesc bradul mi se par deosebite. Eu sunt ortodoxă, dar am crescut în mediul acela mai nemţesc din partea Sibiului şi influenţa Vienei a fost ceva care m-a marcat. Nu mai vin colindători astăzi, sunt interfoane puse şi nu mai ajung săracii la noi să ne ureze.

Mă mândresc cu acest rol, care nu este unul principal, dar este unul puternic. De atunci nu am mai făcut nimic, la noi, la actori, totdeauna totul a fost întâmplător. Am făcut roluri importante, care rămân. Muream de mult la ce evenimente au trecut peste noi, dar lupta pentru adevăr şi pentru frumos m-a ţinut dreaptă şi vie. Important este să îmbătrâneşti cu demnitate, cu şira spinării dreaptă."