x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Astăzi e ziua ta: Mihai Maxim

0
Autor: Ramona Vintila 08 Noi 2011 - 21:00
Astăzi e ziua ta: Mihai Maxim


Profesor doctor, istoric, specialist turcolog-osmanist, Mihai Maxim im­plineste astazi 68 de ani. Jurnalul National ii ureaza 'La multi ani!'.

'Imi face din nou mare placere sa multumesc conducerii Jurnalului National, care – indiferent de culoa­rea politica sau lipsa unei astfel de culori (cum e cazul meu) ale celor intervievati – se adreseaza ge­neros unui cerc tot mai larg de oameni de stiinta si cultura, altminteri margi­nalizati cu totul de tabloide si de diverse canale tv. Lucrul este cu atat mai remarcabil, cu cat se incadreaza intr-o gama mai larga de masuri, adoptata de Jurnalul National, care vizeaza progresul stiintei si culturii nationale, intre care amintesc – nu in ultimul rand – perseverenta cu care sunt publicate pentru marele public cititor, in conditii avantajoase, opere fundamentale ale literaturii romanesti si universale.

Asadar, iata-ma, din nou in «co­limatorul» Jurnalului National, cu prilejul implinirii, astazi, 9 noiembrie 2011, a varstei de 68 de ani. Primul gand: detest aniversarile de acest gen. Pana a fi pensionat, brutal, acum cateva luni, nu acordam nici o importanta curgerii anilor: imi vedeam de meserie si de idealurile mele. Brusc, socul pensionarii a fost teribil. Desigur, milioane de oameni se pensioneaza. Dar brutalitatea, ci­nismul si indiferenta fata de om, cu care se face acest lucru in Romania de astazi si inca in «prima universitate a tarii», ba chiar intr-o facultate considerata «umanista», te lasa perplex.

Ca sa nu mai vorbim despre masura adoptata de cei care nu iubesc Universitatea, ca un profesor universitar pensionat sa nu mai aiba (decat marginal si umilitor) dreptul de a preda, de a conduce doctorate, de a lucra cu studentii, tocmai la o varsta si cu o asemenea experienta, pe care universitatile americane le exploa­teaza la maximum! La noi este atotbiruitoare lozinca: «Nu ne intereseaza!». Am colindat lumea in lung si-n lat, am parcurs mii si mii de docu­mente privitoare la trecutul diver­selor state si societati, dar trebuie acum s-o spun limpede: rar am putut gasi o asemenea discordanta, mai mult: ne­incredere si dusmanie, ca in Romania contemporana, intre individ si stat! Comparati aceasta situatie cu cea din SUA, din Germania etc. si veti in­telege mai bine acest lucru. Din feri­cire, exista Uniunea Europeana, care poate monitoriza statul roman, asa cum s-a inceput in intervalul 1858-1864 de Conventia de la Paris a Ma­rilor Puteri pentru Mica Ro­manie unita. Dar indivizii de cine vor fi ei monitorizati? Aici, degringolada va continua nestingherita in ciuda existentei unei (firave) societati civile. Educatia a ramas la nivelul elitelor, marea masa a cetatenilor e lasata sa traiasca sub legea junglei. Dupa noi, potopul!

In aceasta zi aniversara pentru mine incerc sa vad soarele. Doamne, e atat de indepartat si atat de palid... Ce s-a ales din sistemul nostru clasic de valori? Ce s-a ales din visurile noastre studentesti despre «frumoasa Romanie-Mama»? Unde e Universitatea ca institutie-model pentru tineri? In calitate de cadru didactic, obisnuiam sa ma duc la Universitate, la ore, imbracat cu tot ce aveam mai bun si mai curat, ca la un templu, in­cercand sa oficiez Adevarul, Frumosul. Treptat-treptat, fumul de tigara, chistoacele si – iertati-ma! – scuipa­tul au invadat si ocupat Catedra, Sala de curs... In ciuda acestui tablou sumbru, cred cu fermitate ca trebuie sa ramanem, cu orice pret, de veghe la postul nostru, din politica, economie, stiinta sau cultura, si sa ne facem datoria! Da, datoria, un cuvant atat de hulit astazi, la fel ca patriotismul...

Daca, de la Caragiale incoace, romanul (de fapt, bucuresteanul) este un Mitica, atunci nu trebuie sa se uite ca acesta cade tot timpul in picioare: e un Hopa-Mitica! Sunt convins, chiar crispat fiind acum, ca extraordinara capacitate de adaptare a romanilor («Hopa-Mitica») va rea­duce Romania ferm pe picioarele proprii. Marea mea speranta o constituie zecile mii de studenti, maste­ranzi si doctoranzi romani din strai­natate, ca si cele peste doua mi­lioane de lucratori (in constructii, agricultura, medicina etc.), care, de acolo unde se afla sau apoi din tara, vor schimba treptat fata Romaniei...'

Citeşte mai multe despre:   calendar,   astăzi e ziua ta...

Serviciul de email marketing furnizat de