ASTĂZI E ZIUA TA... - Mircea Moldovan

“Îmi doresc linişte în ţară...”
Timp de zece ani a fost membru al consiliului CNA, iar în perioada 1996-2000 a fost preşedintele instituţiei. Regizorul Mircea Moldovan a împlinit de curând 72 de ani.

“Îmi doresc linişte în ţară...”
Timp de zece ani a fost membru al consiliului CNA, iar în perioada 1996-2000 a fost preşedintele instituţiei. Regizorul Mircea Moldovan a împlinit de curând 72 de ani.

“N-aş vrea să dau înapoi timpul, ţinând cont de cum a fost viaţa în România anilor pe care i-am petrecut; generaţia mea este una pe care eu am numit-o «Generaţia între paranteze». Am apucat vechiul regim; în perioada interbelică, atunci când exista într-adevăr o democraţie şi eram asociaţi Occidentului. Pe urmă, grosul vieţii şi al timpului în care aveam cele mai multe şanse de realizare l-am petrecut sub comunism”, mărturisea regizorul. “De aproape doi ani am ieşit la pensie şi m-am retras la ţară, nu departe de Breaza, alături de soţia mea. E un loc în care ne simţim foarte bine şi foarte liniştiţi.

Ai mei ţineau foarte mult ca eu să fac medicină, mai ales că toate neamurile mele erau medici şi profesori la Cluj. Practic dădeam examen cu ei. Tata era pe vremea aceea la Aiud. A făcut opt ani de puşcărie. M-am dus acolo, am dat examen, dar am fost respins. Toată viaţa mi-am dorit să fac regie-film. La vremea aceea secţia de regie-film era desfiinţată şi nu am avut ce să fac, am dat la actorie. Am avut norocul de doi mari profesori la actorie, Radu Beligan – un om extraordinar, la care ţin foarte mult şi care ţine la mine foarte mult, şi al doilea, unul dintre marii regizori ai vremii, Ion Sahidian. După patru ani de actorie, s-au reluat examenele la Regie. M-am dus aşa mai nepregătit... au fost peste 2.000 de candidaţi pe şapte locuri. Am avut noroc că la examen au fost iarăşi doi maeştri: Liviu Ciulei şi Mihnea Gheorghiu. Am terminat Facultatea de Regie, singurul cu nota de 10 din clasă şi din an. Am plecat cu filmul meu de diplomă la Locarno, în Elveţia. A fost prima mea deplasare în afara ţării. Când m-am întors în ţară cu diploma obţinută mi s-a spus: «Bravo, tovarăşe Moldovan, dar la noi filme din astea să nu mai faci!». Am început apoi şi filme istorice, care din păcate astăzi nu se dau. Îmi pare rău pentru că se sărbătoresc momente importante din istoria ţării: Revoluţia de la 1848 sau lupta din Dealul Spirii. Am lucrat două filme cu Florin Piersic, cu maestrul Calboreanu, cu Marin Moraru, Draga Olteanu Matei, Emil Hossu. Am avut parte de actori deosebiţi. Îmi pare rău că nu am apucat să lucrez cu Ştefan Iordache, pe care îl regret.

Stau acum şi îmi scriu memoriile. Nu am putut să scriu vreo şase luni, pentru că am avut o problemă cu ochii. Acum trebuie să-mi continuu cartea, pentru că vreau să o termin până în iarnă. Este o carte autobiografică. Îmi doresc sănătate, linişte pentru mine şi familia mea, dar cel mai mult îmi doresc linişte în ţară, pentru că ceea ce se întâmplă acum mă îngrozeşte.”