Astăzi e ziua ta, Nicolae Furdui Iancu

“Îmi doresc să-mi fie familia sănătoasă şi să pot cânta”

În Munţii Apuseni, istoria se învaţă acasă, în familie. Fiecare moţ are printre strămoşi pe cineva care a luptat alături de Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan. Iubirea de pământ, de ţară se transmite din generaţie în generaţie şi, tot în Apuseni, cântecele istorice înlocuiesc  baladele create special pentru eroii populari, caracteristice altor zone. Nicolae Furdui Iancu s-a născut la sat, dar a crescut în Abrud şi e iubit pentru glasul său şi pentru cântecele sale de către toţi românii. A moştenit de la părinţi dragostea pentru tradiţiile populare şi obiceiurile locului, dar şi coloana vertebrală. Nicolae Furdui Iancu şi-a sărbătorit ieri ziua de naştere, iar Jurnalul Naţional îi urează La mulţi ani!

“M-am născut în satul Poiana, comuna Sohodol, judeţul Alba. Am rămas acolo până la vârsta de 5 ani cu bunicii dinspre tată. Anii petrecuţi acolo nu-i pot uita. Au fost atât de frumoşi, încât cu greu aş putea descrie în cuvinte ceea ce am simţit atunci. Am fost la şcoală şi la liceu în Abrud, apoi Institutul Pedagogic, secţia română-franceză, la Oradea. Abia la 17-18 ani, am dat glas pasiunii mele pentru cântecul popular. Am moştenit, oarecum, aceste calităţi de la un unchi de-al mamei a fost un taragotist vestit în toată zona. Liceul Pedagogic din Abrud, pe care l-am urmat, avea un ansamblu de muzică populară, acolo am început să cânt  şi, încurajat de profesori, am urcat pe scenă, am participat la festivaluri locale şi naţionale, am obţinut multe premii şi aşa a început totul. Am trudit îndelung la un repertoriu, am ascultat mule cântece din zonă, de la bătrânii rapsozi populari, de la ţărani, am fost la nunţi, la înmormântări, am cules astfel tot felul de cântece pe care le-am dăruit apoi românilor. Nu cred că izvorul creaţiei populare va seca vreodată, pentru că oamenii locului şi astăzi simt nevoia să cânte, să povestească şi să dăruiască. Costumul moţilor impune respect prin simplitate, sobrietate, dar şi eleganţa liniilor şi a culorilor. Nu accept orice propunere, selectez spectacolele la care particip. Mă menţin în formă pentru că viaţa mea este echilibrată, dar şi pentru că trăiesc aşa cum am fost educat, aidoma strămoşilor mei. Politica nu este pentru artişti. În politică trebuie să ai altă structură, mai ales psihică, pentru a rezista la toate atacurile şi la tot ceea ce se întâmplă azi acolo. Unui artist care are sufletul mai sensibil îi e greu să reziste. Românii iubesc  cântecele mele pentru că sufletele lor  tânjesc după dreptate, iar cei care nu sunt în ţară trăiesc cu dorul de ţară, de pământ. Mi-am creat un nume prin muncă multă, folosind talentul primit de la Dumnezeu. Sunt recunoscător românilor pentru că mă iubesc. Le mulţumesc tuturor şi sper să ne fie mai bine de acum! În familia noastră, cântecul este o pasiune. Nu cred că poate exista bucurie mai mare pentru un tată decât să cânte pe scenă alături de copiii săi. Eu am trăit sentimentul acesta şi ceva mai înălţător nu există. Îmi doresc să-mi fie familia sănătoasă şi să pot cânta.”