x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar Astăzi e ziua ta: Ricky Dandel

Astăzi e ziua ta: Ricky Dandel

27 Sep 2012   •   22:09
Astăzi e ziua ta: Ricky Dandel

Interpret, compozitor, textier, profesor, prezentator, moderator tv, un artist desavarsit. Ricky Dandel implineste duminica 60 de ani. Jurnalul National ii ureaza "La multi ani!'

"Locul geografic si spatiul spiritual in care ne-am nascut ne sunt imprimate in structura sufleteasca, si oriunde am fi le purtam in noi'
"Ma impart cu daruire, la fel ca si in Romania, intre cele doua meserii, aceea de muzician si cea de profesor. Nu alerg dupa nici un trend si nu ma zbat sa realizez ceva cu orice pret. A face muzica inseamna sa dai simtirii tale glas, si daca aceasta rostire este sincera si autentica, ea nu va trece neobservata.
Inca din copilarie, muzica m-a fermecat si m-a fascinat si mi-am dorit-o mai mult decat orice alt lucru pe lume. La varsta de 13 ani, bunica mea mi-a facut cadou o chitara – cred ca acest moment a trezit in mine dorinta de a face muzica. Oricum, sunt sigur ca nu a ales cadoul la intamplare; banuiesc ca intuia drumul pe care am sa-l aleg in viata. La 14 ani, stateam cu urechea lipita de difuzorul aparatului de radio si scriam textele pieselor pe care le cantau The Beatles, The Rolling Stones, Elvis si Tom Jones. Acompanianandu-ma la chitara, cantam cat ma tineau corzile vocale. Timp de trei ani, dadeam in fiecare zi de joi un concert, la un club din Sibiu, unde in jur de 400 de tineri injectati de ritmul muzicii rock aduceau sala la temperatura de fierbere. Rockul si muzica Beat mi-au fost leagan muzical si scoala pentru tot ce a urmat. Si acel entuziasm si placerea de a canta live au ramas la fel de prezente ca in anul debutului.

Premiile sunt un semn de apreciere pentru realizarile unui artist, fie pentru munca sa de creator al unei opere sau ca interpret. De-a lungul anilor am castigat multe premii in calitate de interpret, compozitor si textier la concursuri si festivaluri nationale si internationale, si fiecare dintre aceste trofee este incarcat de frumoase amintiri. Insa in arta, subiectivitatea joaca un foarte mare rol, chiar daca verdictul este acordat de specialistii in materie. In arta, deci, si pentru regina artelor, care este muzica, nu exista criterii de evaluare absolut obiective. Marele Leonard Bernstein spunea candva: – astfel si premiile nu sunt neaparat o validare a dreptului de a ocupa un loc in Olimpul artistic. In concluzie, aprecierea din partea publicului este premiul cel mai valoros pe care si-l poate dori un artist.

Nici eu nu stiu inca totul despre mine. In fiecare zi descopar ceva nou, si ma aflu intr-o permanenta cautare. Dar, pe de alta parte, orice enigma desconspirata, isi pierde farmecul.

Daca voi avea privilegiul sa implinesc 80 de ani, atunci ma voi gandi sa privesc inapoi. Acum, in pragul acestei aniversari de 60 de ani, privesc inainte spre anii ce vor veni. Pentru a ma felicita, las loc altora sa o faca, daca considera ca merit acest lucru. Fiind prin natura mea un perfectionist notoriu, ma supun permanent autocriticii si ma gandesc ca poate as fi putut face mai bine ceea ce altii poate gasesc ca ar fi fara cusur sau chiar reusit. Dar aceste automustrari ma ajuta totodata sa am o distanta sanatoasa fata de persoana mea si ceea ce am realizat. Nimic nu este mai contraproductiv decat narcisismul.

Uneori ne indepartam de anumite lucruri pentru a le vedea mai clar de la distanta, si ceea ce puterea nefasta a obisnuintei poate ucide, distanta geografica o incarca cu energie pozitiva. Chiar daca nu locuiesc permanent in Romania, nu as spune ca am parasit Romania. In toti acesti ani, de cand m-am stabilit in Germania, am avut privilegiul de a-mi continua activitatea artistica in Romania cu aceeasi intensitate ca si inainte, fiind implicat, ca muzician sau moderator, in repetate randuri, in momente artistice de seama (Festivalul Cerbul de Aur, Festivalul Callatis si multe altele) care mi-au intarit si mai mult legatura cu tara. Daca m-as fi nascut in China, as fi cantat in limba chineza, acompanianandu-ma la pipa (tot un fel de chitara). Insasi locul geografic si spatiul spiritual in care ne-am nascut ne sunt imprimate in structura sufleteasca, si oriunde am fi le purtam in noi.

Ceea ce conteaza intr-adevar este sa ne pastram capacitatea de a visa si de a spera. Viata este un minunat cadou pe care trebuie sa-l pretuim. Insa viata fara muzica este saraca si sumbra. Muzica ne face sa fim mai buni si mai frumosi'.

×