Astăzi e ziua ta: Sanda Ţăranu

Emblema a Televiziunii Romane, dar si a unei perioade marcante pentru romani, Sanda Taranu a implinit ieri 73 de ani. Ii uram "La multi ani!".

"In fiecare an, de ziua mea, ne intalnim la telefon. Acum, cand vorbim, tin in mana Jurnalul. De cate ori i-am spus lui Nicolae sa facem un abonament, n-a vrut. Dorinta lui sa se duca sa-l cumpere a devenit obisnuinta. In meseria voastra, ca si in cea pe care am practicat-o eu, cuvantul este o forta mai puternica decat orice arma. La televizor, sti­rile trebuie rostite neutru, fara implicare, iar timpul, prea putin fata de abundenta informatiei, determina un ritm verbal din care, uneori, deslusesc mai greu sensul frazelor. «Verba volant...» si atunci fac apel la ziar. Apoi, frazele scrise pot avea o pute­re emotionala mai mare. In consecinta, nimeni din presa scrisa nu ar trebui sa aiba complexul inferioritatii fata de televiziune.

In anul care s-a scurs am raspuns mai des soli­citarii televiziunilor. Rezultatul l-am simtit pe strada. Cei mai multi m-au intrebat de ce s-a degradat televiziunea. Nu televiziunea s-a degradat, ea ne arata asa cum suntem. Raspunsul vine ime­diat, eu nu m-am schimbat si am pretentii. Asta tine de educatie, am raspuns. Din intalnirile mele televizate am remarcat ca oamenii vor sa afle cum ne-am descurcat in viata si in meserie, in timpul acela plin de restrictii si de ce aceasta nostalgie pentru vremurile trecute. Nu e nostalgie, dragii mei, e tristete. Uneori deznadejde. Inainte de decembrie ’89 ne resemnasem cu gandul ca nimic nu va mai putea schimba viata noastra, dar a venit miracolul si, o data cu el, speranta. Unul dupa altul, visurile noastre s-au spulberat si am devenit mai saraci ca inainte. Nu ma gandesc atat la nevoile fiecaruia in parte, ci la saracirea Tarii. Nu stiu prin ce resorturi se intentioneaza si vanzarea a ce a mai ramas. Pericolul e peste tot si din toate partile. Cu atat mai grea, dar necesara este misiunea celor care folosesc cuvantul. El, cuvantul, trebuie rostit de asa maniera, incat sa ajunga la mintea si la sufletul fiecaruia. Sa-l facem sa se trezeasca si sa inteleaga ca speranta poate lua locul indiferentei.

Marturisesc ca si eu caut cu disperare momentele care sa-mi aduca bucurie. Le-am gasit in izbanzile profesionistilor de la Antena 3, in succesul microstagiunii Teatrului Nottara la Londra si in Festivalul George Enescu. Citind Jurnalul, aflu ca si alti romani din tara, care s-au stabilit pe alte meleaguri, au rezultate remarcabile care ar putea revolutiona domeniile in care lucreaza.

Iata ca am ajuns din nou la voi, la presa scrisa. Stiu ca treceti prin greutati, motiv pentru care au mai ramas putine ziare. Gazetari de valoare, ca sa-si faca auzite gandurile, recurg la internet. Dar, ca si mine, sunt multi cititori care tin in mana Jurnalul."