Desi a avut prima chitara de la 8 ani, a inceput s-o foloseasca abia pe la 14. La Iris a ajuns in perioada in care isi efectua stagiul militar. Astazi, cel care este de peste 20 de ani chitaristul formatiei Iris, Valter Popa implineste 42 de ani.
"De ieri am pornit intr-un turneu"
"De ieri am pornit intr-un turneu prin tara. Cred ca va dura toata luna noiembrie, cu mici pauze. Am inceput cu un concert la Constanta, astazi vom concerta la Galati, iar maine la Iasi. Ultimele evenimente la care am participat? Acum doua zile am cantat la Radio Delta. Este saptamana muzicii live romanesti acolo. Apoi a fost recitalul din deschiderea concertului celor de la Uriah Heep. Ne leaga foarte multe de aceasta formatie, pentru ca asta ascultam cand eram foarte tineri. Am facut si un videoclip impreuna, iar in concert am cantat acea piesa cu ei. Este o mare bucurie ca ne sunt prieteni. In decembrie anul trecut am lansat albumul «Iris Maxima». Avem un nou proiect. Inca nu stiu cum il vom face, dar va fi ceva deosebit. De aceea nu pot sa deconspir nimic acum. Va fi ceva ce nu a mai facut nimeni in Romania si nici noi pana acum. Sper sa ne iasa. Anul viitor, Iris va implini 30 de ani de existenta, cum ii place lui Cristi Minculescu sa zica, primii 30 de ani. Sper sa avem in continuare spiritul la fel ca si pana acum, adica tanar. Imi place mai mult sa fac cadouri decat sa primesc. Cel mai placut cadou pe care l-am primit legat de muzica a fost prima mea chitara. Eram undeva in clasa a II-a, vedeam la colegii mai mari tot felul de chitare si mi-am dorit si eu, bineinteles ca atunci cand esti copil, o chitara. Parintii mei stiau ca imi doresc de mult si mi-au cumparat chitara. M-am plictisit repede de ea. Dupa o luna am parasit-o undeva pe sifonier si abia pe la 14 ani mi-am adus aminte de ea. Copilaria mi-am trait-o, nu am studiat de pe atunci. De tanar ascultam AC/DC, trebuie sa recunosc ca si ABBA imi placea foarte mult, Boney M, nu m-am limitat numai la muzica rock. La inceput, la muzica ma gandeam ca la un hobby. Cu timpul, invatand, invatand si invatand, incepi sa te gandesti la asta ca la o profesie. Am avut multe visuri in adolescenta si am multe in continuare. Nu pot sa ma gandesc la ceva anume, dar oricum multe dintre ele s-au implinit. Nu consider lucrurile materiale ca mari realizari. Ma gandesc mai degraba la familie si la cariera ca la cele mai mari realizari ale mele.Citește pe Antena3.ro