Astazi e ziua ta... Vasile Andru

Este prozator, teoretician si eseist. S-a documentat la Roma, Paris, in India. I s-a acordat titlul de master in filosofia Vedanta. A calatorit la Muntele Athos si in Tibet. Din 1990 este coordonator al Centrului de Practica Isihasta din Bucuresti. Scriitorul Vasile Andru implineste astazi 64 de ani.

Andru crede ca viata are un sens

Este prozator, teoretician si eseist. S-a documentat la Roma, Paris, in India. I s-a acordat titlul de master in filosofia Vedanta. A calatorit la Muntele Athos si in Tibet. Din 1990 este coordonator al Centrului de Practica Isihasta din Bucuresti. Scriitorul Vasile Andru implineste astazi 64 de ani.

"Ma numeam Andrucovici. Am ales sa revin la radacina numelui meu. Am facut asta in 1967, la 25 de ani, cand am debutat in proza. Mai tarziu, prin 1994, un cercetator din Iasi, Ion Popescu Sireteanu, s-a documentat si a scris ca numele, atestat de el in secolul al XIX-lea, a fost chiar Andru; si a fost slavizat de Mitropolitul Bucovinei, Daniel Vlahovici. Acum, fiica mea Tamara, care a debutat in literatura cu teatru, semneaza cu numele intreg, Andrucovici. Nu doar ca sa se diferentieze de mine, ci pur si simplu ca ea tine la numele acesta, in care se stratifica multa istorie bucovineana; ea il considera o mostenire a ei. In ultimul timp ma bucur de o etapa de liniste. Linistea dobandita, dar si linistea de dupa aparitia unei carti noi: romanul «Gradinile ascunse». Un roman care a iesit de sub tipar chiar in Saptamana Patimilor. Andru are o buna relatie cu timpul. Nici macar la aniversari nu-mi dau seama ca timpul trece. (Sau ca trupul trece…). Simt ca exista doar prezentul. Un prezent continuu. In ce crede omul Vasile Andru? Andru crede ca viata are un sens. Si sensul este ca viata noastra nu se sfarseste aici, pe pamant. Nu se sfarseste o data cu persoana. Chiar daca ne mantuim numai individual, destinul omului este trans-individual. Sunt un ascet al scrisului. Iar scrisul este o asceza bucuroasa, care nu te smulge din lume, nu-ti cere sa lasi lumea si sa mergi la pustie, ci iti restituie intreit lumea. Ca om, sunt dintre cei care s-au nascut cu gena multumirii. Precum un filosof din vechime, as zice: «Multumesc Domnului ca m-am nascut latin si nu barbar, rabdator si nu anxios, cu toleranta la frustrare si nu intolerant». Cand vad oameni tristi sau amarati, imi dau seama ca acelora nu li s-a descoperit ca Dumnezeu este vesel si paradoxal. In India am descoperit o lume traind mai aproape de sacru. Asa cum razesii lui Sadoveanu, sau oamenii din Tara Vrancei, sau cei din satul Toderita traiesc mai aproape de sacru. M-a fermecat normalitatea Indiei: la indieni am gasit doua lucruri excelente: nervii si transporturile. Mai ales nervii, foarte buni! Stiti, indienii nu injura niciodata. Si au o stiinta a fericirii, bazata nu pe posesiune, ci pe liniste. Ma fericesc ca am facut un stagiu si un masterat in Centrul Sivanada, unde baza studiului e Vedanta: si anume aspectul Advaita Vedanta, adica invatatura non-duala. M-a atras si aspectul practic al acestei scoli: faptul ca se face o practica a mintii, care te deschide spre cunoasterea revelatorie. Pentru mine "oratio mentis" inseamna o constanta in viata mea. Tot asa cum scrisul este o constata in viata mea. Dar e mai puternica decat scrisul, si il iriga. Am cercetat procedeul isihast "oratio mentis" langa luminati din Carpati; langa parintele Calinic Caravan, in primul rand. Apoi l-am adancit pe Sfantul Munte Athos. Treptat, in jurul meu s-au adunat multi doritori de a afla taina isihiei, si asa s-a nascut Centrul de practica isihasta si studiul Filocaliei, pe care-l indrum de 16 ani. Ma simt ca acasa pe planeta. Am senzatia de sat natal in cele mai indepartate locuri: in Ischia italiana, sau in Kerala indiana (unde oamenii, dravidienii, chiar seamana caracterial cu romanii: au o blandete inteligenta, romaneasca). Tot sat natal am simtit in Dharamsala (Micul Tibet) si in Aotearoa polineziana. Si totusi, am mereu o bucurie intensa cand ma reintorc in Bucuresti: «Ca si cum soarele aici l-as fi ingropat!»…"

DESTAINUIRE
"In India am descoperit o lume traind mai aproape de sacru. Asa cum razesii lui Sadoveanu, sau oamenii din Tara Vrancei, sau cei din satul Toderita traiesc mai aproape de sacru" - Vasile Andru, scriitor