"Astăzi e ziua ta..." - Veta Biriş

A debutat in ’67, intr-o emisiune de mare succes, intitulată "Dialog la distanţă". Atunci a primit "botezul publicului". De atunci, viaţa ei a fost... un căntec. Veta Biriş implineşte măine 58 de ani.

A debutat in ’67, intr-o emisiune de mare succes, intitulată "Dialog la distanţă". Atunci a primit "botezul publicului". De atunci, viaţa ei a fost... un căntec. Veta Biriş implineşte măine 58 de ani.

"Sunt adesea provocată, de ziarişti mai ales, să răspund la intrebări despre viaţa mea, despre cariera mea, despre familia mea... N-o fac cu plăcere atunci cănd o fac, pentru că nu-mi plac amintirile şi nici nu-mi fac planuri de viitor. Imi place la nebunie să trăiesc clipa, timpul prezent, pentru că el este singurul care ne aparţine. Clipa trecută e trecută, n-o mai avem, iar cea viitoare nu putem fi siguri că ne va aparţine. Caut căt imi stă mai mult in putere să mă integrez căt mai mult şi mai intens prezentului, cu bucuriile şi durerile lui, cu binele şi răul, intr-un cuvănt cu tot ceea ce imi este dat să trăiesc in viaţă.

In urmă cu căţiva ani, prin 2004 cred, a apărut o carte intitulată «Veta Biriş - Căntecul vieţii». Cartea, cum lesne se poate deduce, imi era dedicată. Am făcut atunci un compromis, răspunzănd la multe intrebări puse cu inteligenţă şi aş spune chiar cu delicateţe, de un om pe care, altminteri, il preţuiesc mult. Astfel, publicul, cititorii, lumea au putut să afle o mulţime de lucruri despre cariera mea.

Căntecul popular mi-a prilejuit şi marile intălniri cu oameni de mare valoare şi ţinută impecabilă cu care am lucrat sau in preajma cărora am avut adesea ocazia să mă aflu. Lista este lungă… Inainte de toate ii iubesc şi-i preţuiesc pe cei din familia mea. Impreună am fost la bine şi la rău, pentru că viaţa noastră, ca a oricui, a fost presărată şi cu bune, şi cu rele. Nimic nu-i mai reconfortant decăt să ştii şi să simţi că omul de lăngă tine iţi poartă grija, că nu-i este indiferent ce se intămplă cu tine, că veghează asupra ta... Ce să-mi doresc mai mult? Timp de peste 40 de ani am căntat oamenilor, le-am adus un strop de bucurie şi linişte in suflet. In jurul meu sunt oamenii care mă iubesc. Dumnezeu mi-a dat puterea să trăiesc din plin clipa, dar şi să invăţ din greşeli, din trădări, din durere şi suferinţă, să nu păstrez nimic din ce-i urăt, nici in suflet, nici in inimă, nici in minte.

Autorul cărţii de care aminteam la inceput mă intreba la finalul lungii discuţii pe care am avut-o: «Sunteţi un om fericit, doamnă Veta Biriş?». «Ce-i fericirea, domnule Moldovan?», l-am intrebat la răndul meu. «Mă tem că n-aţi găsit omul cel mai potrivit, care să vă dea un răspuns...», mi-a spus. Şi-am incheiat atunci, ca şi acum: «Sunt fericită că exist, că am fost creată din nimic şi de niciunde, că am fost lăsată in această lume in care pot să dobăndesc... eternitatea. In rest, sunt mulţumită»."