De 37 de ani joaca pe scena Teatrului de Comedie. Mult timp s-a ocupat de managementul unor institutii culturale, reintorcandu-se insa, de fiecare data, la meseria sa. Anul trecut a revenit pe marile ecrane in filmul "Margo". Astazi, actorul Vladimir Gaitan implineste 60 de ani.

"Ma bucur ca fetita mea ma urmeaza"

"Astazi, de ziua mea, au loc doua evenimente, amandoua foarte emotionante pentru mine. O data, pentru ca schimb prefixul si al doilea, si cel mai important, este ca joc alaturi de copilul meu. Este vorba despre o premiera la Teatrul de Comedie, la Sala Mica, o piesa frantuzeasca care se numeste «O seara pentru doi». Joc alaturi de fiica mea, Gloria Gaitan, care cu aceasta ocazie isi da examenul de stat, anul acesta terminand Institutul de Teatru si Cinematografie. Am mai jucat impreuna in filmul «Margo». De fapt, acolo am mers in paralel, nu ne-am intalnit in fata aparatului, dar ne-am intalnit in aceeasi distributie. Deci, am niste repere vizavi de copilul meu care ma urmeaza in profesie. Ma bucur ca fetita mea ma urmeaza, cred eu, intr-o profesie foarte grea, aflata intr-un moment de putina restriste. Ma refer la lipsa unei legislatii, a unei salarizari onorabile. Nu este deloc usor. Este o meserie in care platim un pret al umilintei si este pacat. Noi, actorii, inca nu ne-am verticalizat, am ramas dependenti de aceasta existenta mizera. Din aceasta cauza sunt destul de trist de optiunea fiicei mele.

Nu sunt un nostalgic, dar lucrurile erau mai bine conturate cand am pasit eu in aceasta meserie. Terminai facultatea, eram putini si eram repartizati la un teatru profesionist. Astazi sunt prea multe facultati care vand aceasta iluzie. Acum totul este lasat la voia un selectii ingrozitoare. Talentul este o treaba care tine de multa munca. Uneori foarte multi actori care au stat ani de zile in umbra au explodat intr-un moment special.

Inceputurile mele au fost cu sansa. Se facea film foarte mult. In anul II a intrat Lucian Pintilie care facea film, m-a luat pe mine si pe George Mihaita si ne-a lansat extraordinar in «Reconstituirea». Astazi, vad cu tristete ca se poarta dansurile din buric, ca o multime de fete frumoase mai mult se dezbraca decat se imbraca. Este un derizoriu al valorilor si este foarte greu sa razbati. Fiind vorba de fiica mea, spaimele mele sunt reale si sunt de parinte foarte constient de jungla in care a intrat. Emotiile mele cand joc alaturi de ea sunt duble. O data ca sunt tata si a doua oara ca actor si ca partener. Uneori ma fura peisajul si in loc sa ma uit la ea ca la un partener ma uit tot ca la copilul meu. Va jur ca nu as mai repeta experienta asta cel putin cativa ani de aici incolo. Este foarte speciala si greu de explicat in cuvinte. Ca tata sunt foarte ingaduitor, dar ca actor si partener sunt foarte exigent."